dinu – Versuri.pro

Balerinu feat Mirica Cezar Adrian - Change (Parodie Puya, Kamelia)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Din toate mamele din lume,
Eu pe ma-ta o prefer,
I-am imprimat și-un nume,
Eu pe p*la mă refer.
Zi și noapte, zi și noapte,
Eu o f*t neîncetat,
I-am făcut copii în parte,
Pe când tu nici n-ai încercat.
Noaptea stau până târziu,
Nu mă lasă, chiar insistă,
Ce mă fac, chiar nu mai știu,
Eu chiar cred că e budistă!
Nu știu, nu știu ce vreau,
Cred că gata! Gata, nu mai beau!
Asta e viața, e viața mea
Și nu știu ce-i cu ea…
Decât să o trăiesc, mai bine nu!
Știu ce înseamnă, doar mă cheamă DINU!
De emo chiar nu vă gândiți,
Vă gândiți doar la cartofi prăjiți! :-j.
Adu niște prieteni cu-o sticlă de cola,
Că ne prinde vreun gabor cu fiola,
Și după aia chiar am dat de dracu,
Moare și după o să ne cânte cucu.
Nu mai știu ce să mai scriu,
Cred că intri în sicriu,
Da da da nu te mira!
Asta este viața ta!

Iancu Vacarescu - Logogrif

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Întreg cunoscut sunt nume (DINU) / Fără cap îmbrac pe lume (INU) / Coada-mi e ... →

Vasile Militaru - După Mure

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cu cofița subsuoară,
Ghimpii rugilor să-ndure,
A plecat Ileana Voinii
De cu zori s-adune mure…
Iat-o c-a intrat în codru;
Codru-i rar și plin de soare;
Peste tot e numai cântec,
Numai murmur de izvoare.
Și Ileana se tot pleacă
După fiecare mură,
Împărțindu-le-n dreptate:
Una-n cofă, șapte-n gură…
Dar, deodată, la răscruce,
Într-o rariște de tei,
Uite-așa pe negândite,
Iese Dinu-n calea ei:
Un flăcău voinic e Dinu,
Blând la grai, cu vorba rară,
Vânător fără pereche
Și frumos din cale-afară…
Dornic mi-o cuprinde-n brațe
Și mi-o strânge de mijloc,
Potopindu-i ochii, gura
Cu săruturi lungi, de foc…
Rumenă ca o răsură
Face-mi-s-a ei gură,
Iar obrajii ei se fac,
Mai aprinși decât un mac.
Mâniată sare-n lături,
Dojenindu-l fără grai…
Ar fugi și nu se-ndură:
Cum să fugi, când vrei să stai?
Scăpată pe nesimțite
Soarele și a-nserat…
Cu cofița fără mure
Mi s-a-ntors Ileana-n sat;
Și-ntâlnind în pragul ușii
Pe mămuca ei tunând,
Abia poate să-i mai spună,
Prefăcută suspinând:
Tocmai când umplusem cofa
Și veneam spre sat pe vale,
Pe sub teii din răscruce
Mi-a ieșit un urs în cale…
Cât p-aci să mor de frică!
Și de n-aveam să-i dau mure
Nu m-aș mai fi întors, mămică,
Niciodată din pădure!