Charles Simic - Dimineața de Vară

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dimineață de vară
de Charles Simic.
Îmi place să stau în pat
toată dimineața
cu lenjeriile într-o parte, dezbrăcat,
și cu ochii închiși, ascultând.
Afară deschid
manualele lor
în mica școală
din lanul de porumb.
Este un miros de fân umed,
de cai, de lâncezeală,
cer de vară și viață eternă.
Cunosc toate locurile întunecate
în care soarele nu a pătruns deocamdată,
cele în care ultimul greier
tocmai a terminat de cântat;
furnicare
ce se aud ca și cum ar ploua;
păianjeni adormiți țesând haine pentru iubită.
Trec pe la ferme
în care gurile mici se deschid pentru a suge,
stâni unde un om, dezbrăcat până la brâu,
își spală fața și umerii cu un furtun,
în timp ce farfuriile încep să se audă în bucătărie.
Arborele cel bun cu vocea sa
de pârâu de munte
cunoaște pașii mei.
El tace de asemenea.
Mă opresc și ascult:
într-un oarecare loc pe aproape
o piatră rupe încheietura unui deget,
alta se întoarce pe cealaltă parte pentru a dormi.
Aud cum se întoarce un fluture
înăuntrul unei omizi,
aud vorbind praful
furtunii din ultima noapte.
Mai în față, cineva
încă și mai silențios
trece peste iarbă
fără a o îndoi.
Și deodată!
în mijlocul acestei liniști,
pare posibil
să trăiești pur și simplu pe acest pământ.

Giorgios Seferis - Frumoasa Dimineață de Vară

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Iată că-mi plac în sfârșit acești munți
cu această lumină,
cu piele încrețită ca pântecul elefantului
când ochii i se strâmtează de mulțimea anilor.
Iată că-mi plac acești plopi, nu sunt mulți,
ridicându-și umerii în soare.
Lunganii ghenghizi și toskizi scunzi
vara cu secerile și iarna cu
topoarele,
la fel iar și iar; la aceleași trupuri
aceleași mișcări: monotonia s-a frânt.
Ce spune muezinul în vârful minaretei?
Ia ascultă!
S-a aplecat să-mbrățișeze o blondă păpușă
în balconul vecin.
Ea flutură spre cer două mânuțe trandafirii
nu permite să fie luată-n grabă.
Totuși se-nclină minareta și balconul ca
turnul din Pisa,
auzi numai murmur, dar nu sunt nici frunzele
nici apa,
„Alah! Alah! ”, și nu este nici briza,
ciudată rugăciune!
Un cocoș a cântat, cred că trebuie să fie blond,
O, suflet îndrăgostit care ai zburat în înalturi!
Iată că-mi plac în sfârșit acești munți
ghemuiți cum sunt,
îmbătrânită turmă împrejur cu aceste cute,
s-a gândit cineva să citească destinul muntelui,
s-a gândit cineva? Și-acest gând ce stăruie
închis în această cutie goală
și lovește încontinuu cartonul, toată noaptea,
șoarec rozând subt podea!
S-a rupt monotonia. O, tu care ai zburat
în înalturi! Iată că-mi place și acest bivol
al gliei macedonene, atât de
răbdător
și atât de fără grabă de parcă ar cunoaște
că nimeni nu ajunge
nicăieri
și amintind mândrul cap al războinicului
Vercingetorix
„Tel qu’en lui-même enfin l’éternité le change”.

dimineata de vara – Versuri.pro

Charles Simic - Dimineața de Vară

Giorgios Seferis - Frumoasa Dimineață de Vară