Strofa 1:
În viață tre’ să faci de toate, trebuie să fii bun la toate
C-altfel îți iei pumni și coate, toate deodată, nu-n rate
Grupuri greșite ca treapta a cincea când mașina merge cu 50 la oră
Durează o viață să înveți să trăiești
Durează două vieți să înveți să prețuiești
Problema-i că suntem învățați să ne mulțumim cu ce-avem
Dar dacă ne mulțumim cu ce-avem, cu aia rămânem
Mă-mpușc, îmi tai capu’ și-am grijă să mă duc dracu’
E singurul gând când toate merg ca dracu’
Ne băgăm p***-n țară pentru că țara suntem noi
E greu de recunoscut când problema suntem tot noi
Trăim în niște timpuri în care nu mai avem timp
Într-un răstimp situația se răstoarnă
Vorba e arma nelipsită de karmă
Te cari, mă?

Refren x2:
Descurcă-te sau cară-te, în cel mai bun caz cațără-te
Să evadezi din cursa de șoareci numită viață
Vânat de prădători, parazitat de lipitori
Dacă vrei să trăiești, va trebui să-i omori.

Strofa 2:
Cândva a fost un copac dedesubtul ferestrei
Dar omul, din setea sa, l-a tăiat și i-a dat foc
Îl încălzește pe moment, pe termen lung îl sufocă
Și se va zbate pe uscat cum aplaudă o focă
„Descurcă-te sau cară-te” e un sfat, nu un vers
Nu-mi place să te privesc cu acel zâmbet pervers
Chit că-i în oglindă, chit că așa e el
Asupra viitorului am control etern
Ai nevoie de un boost de-ajutor ca nitro la curse
Simți că-nnebunești când toată lumea-n cur se…
Ai rămas singuru’ normal, realitatea-i banală
Considerat miștocar, da’ ai cea mai nașpa rablă
Viața nu e ca în GTA să poți băga coduri
În cel mai bun caz îl poți mânca p-ăla d-atlantic
Viața-i o cronologie cu multă filosofie
Pentru-a stabili creierele care urmeaz’ să fie.

Refren x2:
Descurcă-te sau cară-te, în cel mai bun caz cațără-te
Să evadezi din cursa de șoareci numită viață
Vânat de prădători, parazitat de lipitori
Dacă vrei să trăiești, va trebui să-i omori