Gellu Naum - De Obicei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

De obicei în fiecare naufragiu părul meu îmi serveşte
de lunetă şi mă servesc de asemenea destul de bine de
unghii ca să-ţi scriu numele pe valuri. Ceea ce mă face
să aleg aceste mijloace este între altele halucinanta lor imobilitate.
Pe totdeauna nesatisfăcută de culoarea irisului tău
pui deasupra fulgere şi mătrăgună. Dar hipnotizatorul
trece şi poeţii şi-au început lucrul încercând să-şi
scoată din păr păsările de noapte. Vei lăsa ferestrele
larg deschise ca să putem călători în timpul somnului.
Aştept să trec înotător imobil şi sigur
prin apa agresivă a viselor tale.
Trebuie să te fereşti să spargi o oglindă. Va fi dificil
să-ţi reconstituieşti figura.
E pentru că jumătatea mea lichidă visează că cealaltă
jumătate fosforescentă îşi acoperă ochii de feldspat
pentru a-şi vedea jumătatea de sânge care are o jumătate
de tigru a cărei jumătate e vegetală şi aşa mai departe.
Ora la care se deschid plantele carnivore
Pentru asta au paralizat trecătorii.
O gaură în fereastră şi văd întunericul sau mă văd
pe mine pândind cu o vampirică grije ieşirea obişnuită
a somnambulilor. E ca într-o oglindă dar mai trans-
parent mai feroce.
Cu fiecare trăsnet o stea filează. Mi se spune asta şi
încă o mie de lucruri. Ne putem mira sau putem re-
începe abrutizantele noastre exerciţii cu capul într-o
rădăcină.

de obicei – Versuri.pro

Gellu Naum - De Obicei