Avalanșe, mi-au spulberat visul
Un incendiu, mi-a ars paradisul
Ies la suprafață din ceață și fum
Revin ca pasărea Phoenix din scântei și scrum
Am ape mișcătoare pe obrajii mei goi
Iubirea ta se stinge, devine un strigoi
Dau foc la fitil să mă duc d-aici
Pare inutil când nimic nu zici
Fericit? Nu, simt în inimă pleavă
Când fiecare zâmbet mi l-a stins otrava
Operă de artă? Nu, suflet de piatră
Eu te-am iertat atunci pe loc dar karma nu te iartă
1. 2. 3 respiră
Mi-au mâncat ani un temperament vulcanic
Și ușor au dispărut în adâncuri ca Titanic.

Dansam prin flăcări și scântei
Dar tu le-ai stins sub ochii mei
De ce mă cauți?
De ce mă mai cauți? [x2]

Iadul nu e ăla cu focul nesfârșit,
E sufletul meu ce arde singur părăsit
Se-aprind demonii în mine, îi simt parcă turbează
Te-am căutat în altele ca-n deșert o oază
Mi-au curs în palme comori de suferință
Diamante vii, alege după preferință
Tu regină, eu rege plin de amăgire
Port cu greu spinii coroanei de iubire
Hei de ce taci
Nu vezi ce de rău îmi faci?
Hei ia pistolul
Apăsa pe trăgaci
Ce să mai pierd mi-ai spus că norii-s trecători
Tu m-ai trezit la viață doar ca să mă omori.

Dansam prin flăcări și scântei
Dar tu le-ai stins sub ochii mei
De ce mă cauți?
De ce mă mai cauți? [x2]

Tu ai rupt ceva din mine
De nu mai știu cine sunt
O zi trece, alta vine
Rămân ochii mei plângând.
Când la geam bate furtuna peste pomi
Când de cer se-agață luna, tu să dormi
Visele să mi te poarte peste mări
Chiar dacă nu mi-ai dat răspunsuri la mii de întrebări
Mi-ar face bine să-mi promiți, când ochii ți-i atingi
C-am fost ultimul golan care te-a făcut să plângi
Trage ușa după mine, nu încerca să mă mai prinzi
Și orice s-ar întâmpla dacă mă-ntorc să nu deschizi.