Dumitru Matcovschi - Coțcarii

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000

Zău, că nu știu ce-i cu mine –
Nu mi-i milă, nu mi-i jele,
Chiar aș zice că mi-i bine,
Când privesc la toate cele.
Poate-o fi să n-am dreptate,
Nu se râde de-o durere,
Dar durerea-i cu păcate –
Până ieri a fost putere.
Ah, puterea, ah, nebuna,
Ah, ispita înălțării!.
Cad în hău întotdeauna
Numai aventurierii.
Ș-apoi cum să nu te bucuri,
Când mai are-un capăt bățul?
Am răbdat prea multe trucuri
Și-am încurajat dezmățul.
Voi, cei care cu norodul
N-ați știut a fi de-un sânge,
Voi ați meritat în totul
Ura lui – n’aveți ce plânge.
Voi, bătând cu pumnu-n masă,
Bătături faceați la mână,
Și cereați răsplată-aleasă,
Nu ca cei de la țărână.
Nici cu frunțile în rouă,
Nici cu praf amar în plete,
Boiernași de viță nouă,
Voi tronați prin cabinete.
Frigidere, vinuri, bere,
Și mașini, și secretare..
Trântorii că dorm în miere,
Voi dormeați între pahare.
Vă trezea doar telefonul.
Se schimba paloarea feții:
Când vorbeați cu raionul
Se cutremurau pereții.
„Planul este?. Cum nu este?.
Hai să nu umblăm prin nouri!
Lângă cifrele aceste
Se mai cer niște zerouri!”.
Un zerou e-un ou, se știe,
L-ai făcut și-ajungi îndată
Doctor în economie,
Doctor în filozofie,
Doctor în astronomie,
Cum nici n-ai visat vre-o dată.
Ah, ce timpuri năzdrăvane,
Și ce slavă, și ce slavă!.
Dădeam țării milioane,
Le serveam pe tavă: „Na-vă!”.
Până când și până unde?
Voi, coţcarii, voi, agrarii,
Ați crezut că vor răspunde
Ca și-n alte vremi – acarii?.
Și deaceea, și deaceea
Nu mi-i milă, nici mi-i jele:
A învins din nou ideea,
Întru cinstea țării mele.

cotcarii – Versuri.pro

Dumitru Matcovschi - Coțcarii