https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/aprily-lajos-primavara-in-cimitirul-hajongard https://versuri.pro/aprily-lajos-primavara-in-cimitirul-hajongard#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=37786 →]]> Primăvara veni în timp infinit
Și-n Hajongard, la cimitir s-a oprit.
Un nume căutam pe cruce spartă,
Aletta van der Maet să apară.
Știam, c-aici are somnul etern,
Și nu-i găsesc numele efemer.
Dar duminică fiind, în liniște,
Tonul numelui cânta în mine.
Cât cânta, eu meditam la trecut,
citam spiritul profului defunct,
inima căruia s-a încălzit,
când Aletta van der Maet l-a zărit.
Când veni bezna luptelor curmându-l,
numele cânta cu fast, apărându-l.
Și acompaniind în tihnă cântul,
vestul însorit a cântat în versul,
unde contra valului de beznă
crezul a pus o stavilă imensă.
Tot pe Aletta van der Maet șopti,
când duhul sfânt i-a închis ochii.
Când lumea ingrată îl înhuma,
tot Aletta plângea deasupra,
cât i-a răsunat cu măreție
orga bisericii calviniste.
Cântul pierzând ecoul, apoi,
amuțind în pălire cu orori.
Femeie slabă – este o vorbă –
căutând soțul, l-a urmat în tombă.
Sus în Hajongard, în tihnă, sclipire,
glasul numelui cânta în mine.
Și tare aș dori, să am lacrimă,
ce să-i mulțumească acest cânt
Alettei van der Maet, din inimă.

]]> https://versuri.pro/aprily-lajos-primavara-in-cimitirul-hajongard/feed 0