Ara Alexandru Șișmanian - Cercurile Apei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Cercurile apei – amprentele sufletului –
Adâncurile întru sine ale spiritului –
Scufundările de stingere ale neantului •
Plural simultan / singular non-concomitent •
“Eu nu sunt rău, sunt egoist” spune unul –
Când în realitate, egoismul e răul –
Răul banal –
Răul prudent –
Și ca atare apt de indefinită radicalizare •
Eurile sunt blocuri de anxietate –
Cu un imens potențial mimetic •
Ara aleargă după sine – spre sine – în sine •
Picaje în somn –
Lumina e orizontul cavernei infinitului •
Mi se scurge-n stropi uriași –
Inima pe chipul lăuntric al trupului –
Scuturat de febra unui plâns continuu –
De febra plânsului cu care mor •
Câte depărtări îmi bea sufletul – cu auzul •
În pâraie de nostalgie se varsă stingerea –
Neantul mă privește de parcă s-ar despărți –
Străin s-ar zice că-i sunt –
Deși nimic altceva •
Bărci de silabe mă poartă-n fărâme mereu prea departe –
Dispersat de toată melancolia din mine •
Ciudat ascult obscurul cu treptele-n coborâre –
Beau noapte ca să combat varul nestins al zilei •
Ochi orb omniscient de neant –
Cu pleoapă strălucitoare de spirit •
Ochiul orb –
41
Ochiul nu vede nimic, pleoapa doar vede tot •
O să învățăm mai mult prin dispariție decât prin apariție •
Intuiția e un instinct care sare-n idee –
Zborul suprimă ofidianul labirint •
Nopți clare-mi curg în ochi –
Privesc tăcerea cu-ntuneric limpede –
Ascult lontanul cu lacurile de lupă ale lupilor •
Doar morți mai suntem auziți din depărtarea care ne-a pierdut •
Diger tristețea până-o preschimb în nemurire –
Și deodată labirintul se limpezi în oglindă –
Oglinda se dizolvă în fereastră –
Și fereastra zbură – pasăre de singurătate –
Misterios, pe fereastră •
Șterge-mă din cartea lumii – demon meschin –
Șterge-mi nu doar suflul ci și memoria –
Umple-mi numele cu neant

cercurile apei – Versuri.pro

Ara Alexandru Șișmanian - Cercurile Apei