Strofa I:
Lumea-n satu’ meu cu mândrie zice
Că poartă pe funduri câte-o cicatrice.
Poate vă-ntrebați cum s-o-ntâmplat beleaua
Păi răspunsul-i simplu: i-o mușcat cățaua.
Eu am cumpărat-o să mă apere de hoți
Da-i puțin cam chioară și i-o mușcat pe toți.
Îi dau să roadă oase, îi dau să pape caș
Dar cățaua mea preferă fundu’ de poștaș.
Și..

Refren:
Cine-o dezlegat
CĂȚAUA!
Iarăși o scăpat
CĂȚAUA!
Cât m-o alergat
CĂȚAUA!
Până m-o mușcat.
Lumea o strigat
CĂȚAUA!
Tata o urlat
CĂȚAUA!
Mama o leșinat
CĂȚAUA!
Calu’ o nechezat.

Strofa a II-a:
Vecina noastră plânge și tare se jelește
Că i-o dispărut pisica și nu o mai găsește.
Cățaua mea s-ascunde, se face că nu știe
Dar ia ghiciți ce s-o văzut la radiografie.
Cățaua mea-i cuminte, dar are-un obicei:
Îngroapă-n fundu’ curții tot ce prinde-n calea ei.
Din tot ce-aveam prin casă n-o mai rămas nimica
Da’ m-o scutit de-o cheltuială mare cu bunica.
Și..

Refren

Strofa a III-a:
Cățaua mea te-aleargă și te mușcă pe la spate
Da’ are bunu’ simț ca mai întâi să latre.
Ca să-ți lase timp să fugi, dar din nu știu ce motive
Nici un vecin n-o prezentat veleități sportive.
Cățaua mea nu este doar un simplu animal.
Se duce la concerte, îi critică muzical.
O prins o dată trei băieți care cânta urât
I-o fugarit până-ntr-un tei și n-o mai coborât.
Mai..

Refren

CĂȚAUA!
CĂȚAUA!
CĂȚAUA!
CĂȚAUA!
CĂȚAUA!
CĂȚAUA!