https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/odisseas-elytis-catargii-vii https://versuri.pro/odisseas-elytis-catargii-vii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=58280 →]]> Au venit
înveșmântați ca prieteni
adeseori dușmanii mei
străvechiul pământ călcând,
Și țărâna nu s-a prins nicicând de călcâiul lor.
Au adus pe Înțelept, pe Întemeietorul de orașe, pe Geometru,
Biblii de învățătura și cifre,
Supunerea și Forța,
străvechea lumină stăpânind,
Și lumina nu s-a prins nicicând de acoperișul lor.
Nici albina nu s-a lăsat înșelată să înceapă auriul joc;
nici măcar Zefirul, ca să umfle albele șorțuri,
Au înălțat și au zidit
pe culmi, în văi, în porturi
turnuri puternice și castele,
corăbii și alte lucruri plutitoare,
Legile care prescriau cele bune și folositoare,
aplicându-le la străvechea măsură.
Și măsura nu s-a prins nicicând de gândul lor.
Nici măcar o urmă de zeu n-a lăsat un semn în sufletul lor;
nici măcar o privire de zână vorbirea n-a vrut să le ia.
Au sosit
înveșmântați ca prieteni
adeseori dușmanii mei,
oferind străvechile daruri,
Și darurile lor nu erau altceva
decât fier și foc.
În palmele care așteptau deschise
numai arme și fier și foc.
Numai arme și fier și foc.

]]> https://versuri.pro/odisseas-elytis-catargii-vii/feed 0 https://versuri.pro/odisseas-elytis-catargii-viii https://versuri.pro/odisseas-elytis-catargii-viii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000 http://versuri.pro/?p=58285 →]]> VIII.
Au venit
cu fireturi de aur
zburătoarele Nordului şi fiarele Orientului!
Şi carnea mea împărţind-o în două
şi în cele din urmă sfădindu-se pe ficatul meu
au plecat.
„Pentru ei, grăit-au, fumul jertfei,
şi pentru noi al faimei fum,
amin.”
Şi ecoul trimis din trecut
cu toţii l-am auzit şi cunoscut.
Ecoul l-am cunoscut şi din nou
cu glas uscat am cântat:
Pentru noi, pentru noi fierul însângerat
Şi întreita trădare,
Pentru noi zorile în alămuri
şi dinţii cei încleştaţi până-n ultima clipă
viclenia şi nevăzuta capcană,
Pentru noi târâtul pe pământ
jurământul tainic în întuneric
a ochilor neîndurare
şi nicicând, nicând vreo răsplată.
Fraţilor, ne-au înşelat!
„Pentru ei, grăit-au, fumul jertfei,
şi pentru noi al faimei fum,
amin.”
Dar tu în mâna noastră opaiţul stelei
cu cuvântul tău ai aprins, a nevinovatului gură
poartă a Paradisului!
Puterea fumului în viitor o vedem
jucărie a răsuflării tale
şi stăpânirea şi împărăţia lui!

]]> https://versuri.pro/odisseas-elytis-catargii-viii/feed 0