Firdousi - 17 Cum A Fost Începută Epopeea

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Cugetul când mi se-ntoarse de la cel slăvit mai sus,
lângă tronul și stăpânul lumii am căzut, supus.
Vream demult străvechea carte-n graiul meu s-o tălmăcesc.
Am cerut-o tuturora-n grai persan s-o stihuiesc;
tremuram privind cum Roata cerului se tot rotea,
mult temându-mă că dacă lungă n-o fi viața mea,
scrierea mi-o las la alții. De-altfel s-ar putea să scap
printre degete comoara-mi; poate nimeni n-are cap
să-mi dea preț pe-această muncă: lumea sângeră-n cetăți,
și nu-s zodii norocoase pentru cei visând răsplăți…
Astfel a trecut o vreme-n taină planu-mi frământând,
vrednic negăsind pe nimeni să-i destăinui ce-am de gând.
Ce-i mai bun decât cuvântul bucurând și mari și mici?
Dacă Cel-de-sus cuvântul bun nu-și arăta aici,
cum ar fi fost Profetul călăuz acestui neam?
În cetatea mea și-n lume un prieten bun aveam;
mai să zici că într-o piele amândoi ne-am fi născut!
Zisu-mi-a: ”E strașnic planul, și să mergi neabătut
până-l duci la împlinire! Hronicul în Pahlavi
însumi eu ți-l voi aduce. Grijă ai, și nu dormi!
Graiul dulce-l ai, ești tânăr, despre cei străbuni eroi
spune tot. repovestește cartea veche-n stihuri noi,
și prin ea să-ți cauți lauri la cei mari. ” Și mai apoi
hronicul vestit mi-aduse, și în mâini când mi l-a dat, de
pe cugetu-mi tristețea-n bucurie s-a schimbat…

carte straveche – Versuri.pro

Firdousi - 17 Cum A Fost Începută Epopeea