câmp de flori – Versuri.pro

Cosmin Vaman - Aripi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Dacă te-aș striga, m-ai auzi oare?
Ai privi înspre mine, ai simți că mă doare?
Dacă ai fi aici, te-ai gândi oare cum să vin către tine,
să zburăm înspre Soare?
Dacă tu ai veni, timpul în loc l-aș opri,
lacrimi s-ar usca, te-ai regăsi în mintea mea.
Gândurile mele se izbesc de cer,
te regăsesc în el și te lasă să zbori.
Dacă m-ai iubi, aripi și eu aș lua,
cu tine aș zbura
și lumea toată ar fi un câmp de flori,
un câmp de flori,
un câmp de flori…
Dacă ai ști ce simt, m-ai iubi poate
și te-aș strânge în brațe când ziua trece în noapte.
Dacă aș adormi, te-ai rătăci poate,
cuvintele mele ar muri, toate.
Dacă tu ai veni, timpul în loc l-aș opri,
lacrimi s-ar usca, te-ai regăsi în mintea mea.
Gândurile mele se izbesc de cer,
te regăsesc în el și te lasă să zbori.
Dacă m-ai iubi, aripi și eu aș lua,
cu tine aș zbura
și lumea toată ar fi un câmp de flori,
un câmp de flori,
un câmp de flori…

Rumi - Am Venit Să Strălucesc

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Am venit să strălucesc!
Am venit
să te trag de urechi,
și să te aduc înapoi la tine însuți.
Te voi face să-ți uiți egoismul
și frica,
iar apoi am să te duc
în Inima și în sufletul Regelui Sufletelor.
Am venit ca briza primăverii
la tine, o, câmp de flori,
ca să te țin lângă mine,
să te îmbrățișez.
Am venit să strălucesc asupra ta
când mergi pe această cale.
Ca rugăciunea îndrăgostiților
Te voi ajuta să atingi
acoperișul cerurilor…
De la praful pământului până la o ființă umană
sunt mii de pași.
Am fost cu tine la fiecare pas,
Te-am ținut de mână și am mers împreună.
”Iubirea a spus – Maestrul”

Victor Eftimiu - Flori de Mai

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

În jurul meu se-ntinde un câmp de flori cochete
Sunt flori albastre, roze, flori albe, violete,
Ce dorm în raza lunii, atâtea mii de flori,
Iar luna le pălește plăpândele culori..
Petalele se pleacă.. Albastrul le-ncunună
Cu rouă-n diamante, din stele și din lună
Iar vântul ce s’abate pe margini de cărări
Le-ndoaie, le-nfioară în spasm de sărutări..
O, flori albastre, roze, flori albe, violete
V-am mai văzut odată cum prinse’n blonde plete
Vă veștejiți de jalea frumoasei ce murea
Cu voi, cu fericirea, cu toată viața mea..
Târziu, apoi, în toamnă, o floare mortuară
Pălea în locul vostru pe fruntea de fecioară
O tristă crizantemă al cărei vag parfum
Îl simt de pretutindeni în jurul meu, și-acum,.
Și-acum când vă plecarăți de rouă, raze, vânt
Ca fruntea de regină de-o scumpă diademă
Pe câmp plutește parcă o vrajă de mormânt
Iar vântul poartă’n zare parfum de crizantemă.