Mircea Baniciu feat Dan Verona - Odă la Băncile Elveției

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

S-a dus, prieteni, vremea de poeme
Cu ochii-n patru stăm sub felinar.
Tristețea ce ne bântuie de-o vreme
Să nu ne-o fure noaptea vreun tâlhar.
Am moștenit, mergând pe strada mare,
Să fim atenți mereu de buzunar.
Elveția este singura-n stare
Să ne salveze de acest calvar.
Și destinul ei aruncă-n nadă
Femei ca bucățica de zahăr.
Elvețianul n-are ochi să vadă,
El stă în banca lui ca-n altar.
Elveția, o spune atâta lume,
N-a înșelat pe nimeni la cântar.
Elvețienii nu se țin de glume,
Acolo toți surâd miliardar.

R1:
Acolo toți plutesc în limuzine,
Acolo toți surâd miliardar,
Păziți de-un câine și-o groază de sticleți.
În băncile Elveției, băieți,
Tristețea noastră e păzită bine, bine.

R1:
Și-acum o știre senzațională:
Elvețienii s-au decis, în fine,
Să ia sub ocrotire personală
Tristețea ce ne stă atât de bine.

R2:
Acolo, ce-i cu mâna lungă,
Băieți isteți de prin Fanar,
Oricât ar încerca să ajungă,
Nu dau de punga în zadar.
Căci punga stă frumos la bancă,
De neatins ca-n altar.
Elvețianul n-are mamă
Și e cusut la buzunar.
Nu-l păcălești deloc la bani
Cu bucățica de zahăr.

R2:

banci elvetia – Versuri.pro

Mircea Baniciu feat Dan Verona - Odă la Băncile Elveției