Ocărăște a mea, după cum dă vremea
Da’ cine s-ar uita, așa-i muierea
Sunt plin de treabă, ea mă-ntreabă:
Ce faci toată ziua, cu balercuța ta?
Și dacă ajung la sapă de lemn
Eu tot aș mai bea, din frăguța mea
Că de gura lumii, eu nu mă mai tem
Și nicicând nu beau din cana altuia.

Cu moara de gură, am luat calcavură
De la nevasta mea, că ea nu vrea să bea
Am rugat-o cu vin, cu cine să-nchin
Că vinu’ de butoi, se bea măcar în doi.
Și dacă ajung la sapă de lemn
Eu tot aș mai bea, din frăguța mea
Că de gura lumii, eu nu mă mai tem
Și nicicând nu beau din cana altuia.

Balerca s-o golit, vinu s-o prăpădit
Ori cine l-o băut, de frică n-o știut
Că sufăr mă prefac, m-o prins cu mâța-n sac
Femeia m-o zărit, cum vinul l-am servit.
Și dacă ajung la sapă de lemn
Eu tot aș mai bea, din frăguța mea
Că de gura lumii, eu nu mă mai tem
Și nicicând nu beau din cana altuia.
Și dacă ajung la sapă de lemn
Eu tot aș mai bea, din frăguța mea
Că de gura lumii, eu nu mă mai tem
Și nicicând nu beau din cana altuia, uite așa