aripi frante – Versuri.pro

Radu Gyr - Rondelul Aripilor Frânte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Mereu aripile se frâng,
mereu țărâna asta speră.
Mereu pe trista noastră sferă
obrajii râd și ochii plâng.
Heruvimi de-o zi, crescuți în seră,
ne prăbușim în câte-un crâng.
Mereu aripile se frâng,
mereu țărâna asta speră.
Așa venim din eră-n eră,
ba spânzurați de-un zbor nătâng,
ba sfâșiați de vreo himeră..
Mereu țărâna asta speră,
mereu aripile se frâng.

Rappa - Aripi În Flăcări

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Îți pare rău..
Și-mi ceri împăcarea..
Crezi că-i ușor..
Să-nduri supărarea..
Nu știi ce aripi mi s-au frânt..
Că nu am vrut să mă mai vezi..
plângând..

Strofa 1.
Uneori ești prezentă-n absență
Parcă-ți văd chipul..
Că sentimentele divine nu dispar tot timpul
Ai fost o ploaie de mai..
Ți-am avut sufletul în palme..
Am fost îngerul tău,
Dar între timp mi-au crescut coarne..
Am rupt o aripă din mine
Și la tine o să rămână..
Nu mai puteam să zbor
Decât ținându-te de mână..
Alternez stările de spirit în stare de ebrietate..
Mă spovedesc singur în oglinda de păcate..
Poate încă m-aștepți..
Tot sperând să vin..
Eu am crezut în tine..
Tu credeai doar în destin..
N-am să mai ajung și-o știi
Dar totuși mai stai..
Fă-mi aripa cadou
Că dar din dar se face rai..
Aripa mea nu mai e..
I-am dat foc dar nu e scrum..
Cu cenușa ei am scris ce auzi acum!
Credeam că arzând în flăcări îți dezgheață..
lacrimile pe care eu ți le-am înghețat prin ignoranță..

refren.
Îți pare rău..
Și-mi ceri împăcarea..
(Încetează să mai speri!)
Crezi că-i ușor..
Să-nduri supărarea..
(Nu mai sunt cel de ieri!)
Nu știi ce aripi mi s-au frânt..
(De dor.. în prea multele seri!)
Că nu am vrut să mă mai vezi..
plângând..
(Înecat în beri..).

Strofa 2.
Aud aceeași voce.. care-mi vorbește
Dar refuză să-mi răspundă..
Erai soarele ce mă-ncălzea și producea umbra..
Am încercat să mă privesc prin ochii tăi
Și-am orbit pentr-o secundă!
Ce senzație sumbră!
Umblă în mine un gând ce-mi creează panică.
Din noi.. n-a mai rămas decât o aripă..
Nici măcar n-o privești..
Deși i-ai dat uitare..
Pentru că singură.. nu poate să zboare..
Ea trăiește.. chiar dacă nu-ți mai pasă..
Și vrea s-o porți,
Chiar dacă sora ei a murit arsă..
Într-un moment de nostalgie îți arunci privirea spre ea..
O săruți și te pierzi cu firea..
Ploile de mai ce odată ne cântau balade..
Au devenit tornade.. de flăcări și o arde!
Cade mistuită și-ți rămâne sufletul pustiu..
Moare.. Și plângi.. Dar e prea târziu!.

Strofa 3.
Am vrut să evadăm din basm în viața reală..
Sunt versuri scrise la beție..
Deci nu le lua în seamă..
Înseamnă că pun degetu’ pe rană
Știi că am preferat mereu
Să te lovesc cu un cuvânt decât c-o palmă..
Știu! Vroiai doar mai multă atenție..
Dar vroiai să mă închizi în tine
Ca o școală de corecție..
În detenție! Doar al tău fără acces la informație..
Vrei atenție?! Fă-te semn de circulație!
Îmi reproșai că am dublă personalitate
Că mă pricep la cuvinte
Dar că nu trec la fapte..
Inima mea te credea unică-n toate..
Dar ești mai comună decât un grup de sate!
Doar eu mi-am îndeplinit misiunea
Și nu te-njur.. ca să nu-mi arăt slăbiciunea..
Totuși.. nu-mi pasă ce crezi, și cu asta basta!
Da-te-n p**a mea!!! La figurat de data asta!.

George feat Baxy - Îngerașul Meu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Îngerașul meu.
Îngeraș, îngeraș cu ochii triști
De ce stai și mă privești pe furiș?
Cu ochii plini de lacrimi ai vrea să zici ceva
Vino mai aproape, vreau să-ți aud vocea
Șterge tristețea de pe chipul tău
Vino lângă mine să gust sărutul tău
Vino lângă mine să pot să te ating
Să te privesc în ochi și apoi să mă sting.

Ref x2: Îngerașul meu, e trist mereu
Căci demonii au răpit sufletul meu
Nu mai pot zbura, nu mai pot umbla
Aripile mi-au fost frânte cândva.
Nu mă pot ridica, nu mai pot zbura
Aripile mi-au fost zdrobite cândva
Demonii au năvălit asupra mea
Vor să îmi ia totul, vor să îmi ia viața

Îngeraș, ia-mă lângă tine
Du-mă în raiul tău, acolo mă simt mai bine
Uită-te cum curg pe obraz lacrimile
Inima vrea să-mi recapăt aripioarele.
Îngerașul meu e trist mereu
Căci demonii au răpit sufletul meu
Nu mai pot zbura, nu mai pot umbla
Aripile mi-au fost frânte cândva.

Îngeraș, vino mai aproape, te rog
Inima-ncet îmi bate și nu mai suport
Lacrimile-mi sunt fierbinți, sângele la fel
Nu vreau decât să ajung înapoi la cer
Ești unica fantasmă ce mă poate ajuta
Singura ce poate să-mi dea înapoi viața
Singura persoană ce-i pasă de ființa mea
Te rog, ascultă-mi rugăciunea.
Îngerașul meu e trist mereu
Căci demonii au răpit sufletul meu
Nu mai pot umbla, nu mai pot zbura
Aripile mi-au fost frânte cândva

Zhao feat Phunk B - Aripi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:26 +0000

Trăiește să nu ai nimic de regretat!
Atât de simplu și totuși e complicat.
Ce ai sacrificat, ce ai câștigat?
Când tragi linie, oare a meritat?
Caut un strop de optimism într-un ocean de pesimism,
Ascund nesiguranța în perfecționism
Și flacăra din sufletul meu s-a cam stins,
Am câștigat lupta cu ieri, astăzi m-a învins.
De ce să ne mai ferim?
Ne-am născut în locul potrivit, dar nu ne potrivim.
Ne zâmbim, cu cuțitu-ascuns la spate,
Viața nu-i o curvă, ci omul, din păcate.
Zbor cu aripile frânte
Căutând iar fericire,
Mă tratez iar cu un cântec,
Pansament ~ o amintire.
Ce se simte într-un zâmbet?
Câte spune o privire?
Mă găsesc tot în oglindă
Căutând iar fericire.
Am tăiat fără să cos mult timp
Ac de cojoc
s-a găsit după ce am pierdut ce am iubit,
A rămas dulcele nimic,
Lacrimi uscate pe chip
Și dorința de a mă face auzit.
Încă o zi… Și încă o zic,
Dar am decis, mi-am asumat, am jelit.
Trec peste.
Sunt fericit că am greșit,
Acum am poveste
Și m-au școlit, trec mai ușor viitoarele teste.
Mi s-a zâmbit fals, am zâmbit ș-o
A trebuit să plângă mulți s-ajung să plâng ș-o.
Poate că mai fur curent da’ pot să-ți fac showu’
Nu scrie nimeni cum scriu eu
Și ăsta-i adevăru’.
Camera mea e dormitor și studio și show-room,
În muzică-i tot bănișoru’. Am dat tot!
E o legătură pură și s-o întrerup nu pot,
Ca dragostea unui părinte pentru un nepot,
Ca dragostea ei de fată cuminte pentru un bagabont,
Explică! N-o să poți.
Îți spui doar c-o să poți mai mult
Dacă-i cu tine-n fiecare zi
În suflet să mă porți
În suflet să mă poți găsi mai simplu…
Zilnic.
N-o să fiu lângă zilnic, nu-i nimic,
Îmi pare rău și bine în același timp
Dar între timp,
dau din aripile astea terfelite,
Iubim ceea ce facem și se simte, bro.
Zbor cu aripile frânte
Căutând iar fericire,
Mă tratez iar cu un cântec,
Pansament ~ o amintire.
Ce se simte într-un zâmbet?
Câte spune o privire?
Mă găsesc tot în oglindă
Căutând iar fericire.
Stau sus aici în lumea mea, Ochii pe cer,
Mereu deasupra mea, nimic să îi ofer,
Caut în fum într-una inspirația…
Tot ce mai sper acum e să mai pot spera.
Nu știe nimeni ce e în sufletul tău,
Nu e prea bine, da’ se poate și mai rău,
Iar viața îți arată a-nu-știu-cât-a oară
Și după ce te întărește te omoară.
Aș vrea să curgă rânduri numa’ veselie,
Să ne petrecem timpul ca-n copilărie,
Dar viața asta nu e numai comedie,
Cine a trăit destule știe.
Zbor cu aripile frânte
Căutând iar fericire,
Mă tratez iar cu un cântec,
Pansament ~ o amintire.
Ce se simte într-un zâmbet?
Câte spune o privire?
Mă găsesc tot în oglindă
Căutând iar fericire.

Baxy feat George - Îngerașul Meu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Îngerașul meu.
Îngeraș, îngeraș cu ochii triști
De ce stai și mă privești pe furiș?
Cu ochii plini de lacrimi ai vrea să zici ceva
Vino mai aproape vreau să-ți aud vocea
Șterge tristețea de pe chipul tău
Vino lângă mine să gust sărutul tău
Vino lângă mine să pot să te ating
Să te privesc în ochi și apoi să mă sting.

Ref x2: Îngerașul meu, e trist mereu
Căci demonii au răpit sufletul meu
Nu mai pot zbura nu mai pot umbla
Aripile mi-au fost frânte cândva.
Nu mă pot ridica nu mai pot zbura
Aripile mi-au fost zdrobite cândva
Demonii au năvălit asupra mea
Vor să îmi ia totul vor să îmi ia viața

Îngeraș ia-mă lângă tine
Du-mă în raiul tău, acolo mă simt mai bine
Uită-te cum curg pe obraz lacrimile
Inima vrea să-mi recapăt aripioarele
Îngerașul meu e trist mereu
Căci demonii au răpit sufletul meu
Nu mai pot zbura nu mai pot umbla
Aripile mi-au fost frânte cândva.

Îngeraș vino mai aproape te rog
Inima încet îmi bate și nu mai suport
Lacrimile-mi sunt fierbinți, sângele la fel
Nu vreau decât să ajung înapoi la cer
Ești unica fantasmă ce mă poate ajuta
Singura ce poate să îmi dea înapoi viața
Singura persoană ce îi pasă de ființa mea
Te rog ascultă-mi rugăciunea
Îngerașul meu e trist mereu
Căci demonii au răpit sufletul meu
Nu mai pot umbla nu mai pot zbura
Aripile mi-au fost frânte cândva

Bitza - Aripi Frânte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

Zbor, cu aripi frânte
Râd, cu buze strâmbe
Din când în când, în gând
Îmi ajung din vânt ei,
Am aripile frânte de prieteni.
[Bitza]
După un an, după 2 ani, după 3 ani
După golani și bani
După mult timp peste un vid
Ai strâns nu mai mulți ani
Îți plângi soarta, e dură partea
Când îți vezi în mână ne câștigătoare cartea
Îți vine în minte, fără cuvinte
O față de prieten pierdută în păreri de rău tardive
Trebuia să-l sun, trebuia să-i spun poate mai am
O altă șansă dar e un alt final de drum
S-a întâmplat, se va întâmpla mereu
Și nopți precum tăciunele,
Spui aș fi vrut să fiu eu
Ar fi de multe ori ușor să ierți
N-o faci și vezi valoarea doar atunci când îl pierzi
Și pierzi odată, mai pierzi și a doua oară
Te trezești singur, ca un străin într-o gară
Păcat îți spui mereu în sinea ta
Gara asta e până la urmă viața mea.
Zbor, cu aripi frânte
Râd, cu buze strâmbe
Din când în când, în gând
Îmi ajung din vânt ei,
Am aripile frânte de prietenii x2.
[Loredana]
Ai intrat în casa mea pe fereastră
Se întâmpla pe la 5 dimineața
Te purtai ca și cum ne știam de-o viață
Ți-ai aprins un chiștoc de pe masă
Și spuneai cât de cald e afară
Și că stăm pe aceeași scară
Am vorbit câte-n lună și-n stele
Mi-ai intrat chiar și-n visele mele
Ești cum mine mereu, n-ai plecat
Sufletul tău știe
Prieteneeee nu te-am uitat
Nu te-am uitat, nuuu.. nu te-am uitat!.
Zbor, cu aripi frânte
Râd, cu buze strâmbe
Din când în când, în gând
Îmi ajung din vânt ei,
Am aripile frânte de prietenii x2.
[Bitza]
Îmi număr prietenii în lipsă de la an la an
Și cei mai buni îmi par acum cei care nu-i mai am
Sătul de oamenii care lovesc de pe patul de moarte
Sătul de minții închise care nu vor departe
Lăsate deoparte, plecate, departe sunt amintiri
Născute, făcute, pierdute de mult, de multe despărțiri
Și n-ai putea să spui întotdeauna: „am ales eu”
Pentru că uneori alege dumnezeu
Nici eu, nici tu, nici el, nici ea
Poate n-ar vrea să fie așa
Și mă gândesc că nu putea să fie altcumva
Atâta timp cât nu va fi un pic de armonie
Atâta timp cât nu vor fi momente ci chiar prietenie
Am inima sfâșiată de colții unui gând dureros
Pătată de sânge, precum cămașa lui Hristos
Mă despart de prieteni zilnic, neîntrerupt
Tot ce se naște moare chiar de la început.
Zbor, cu aripi frânte
Râd, cu buze strâmbe
Din când în când, în gând
Îmi ajung din vânt ei,
Am aripile frânte de prietenii x2

Bitza feat Loredana - Aripi Frânte

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000

(refren x2)
Zbor, cu aripi frânte
Râd, cu buze strâmbe
Din când în când, în gând
Îmi ajung din vânt ei,
Am aripile frânte de prietenii.
[bitza]
După un an, după 2 ani, după 3 ani
După golani și bani
După mult timp peste un vid
Ai strâns nu mai mulți ani
Îți plângi soarta e dură partea
Când îți vezi în mână necastigătoare cartea
Îți vine în minte, fără cuvinte
O față de prieten pierdută în păreri de rău tardive
Trebuia să-l sun, trebuia să-i spun poate mai am
O altă șansă dar e un alt final de drum
S-a întâmplat, se va întâmpla mereu
Și nopți precum tăciunele,
Spui aș fi vrut să fiu eu
Ar fi de multe ori ușor să ierți
N-o faci și vezi valoarea doar atunci când îl pierzi
Și pierzi o dată, mai pierzi și a doua oară
Te trezești singur, ca un străin într-o gară
Păcat îți spui mereu în sinea ta
Gara asta e până la urmă viața mea.
(refren x2)
[loredana]
Ai intrat în casa mea pe fereastră
Se întâmpla pe la 5 dimineața
Te purtai ca și cum ne știam de-o viață
Ți-ai aprins un chiștoc de pe masă
Și spuneai cât de cald e afară
Și că stăm pe aceeași scară
Am vorbit cât în luna și-n stele
Mi-ai intrat chiar și-n visele mele
Ești cum mine mereu, n-ai plecat
Sufletul tău știe
Prieteneee nu te-am uitat
Nu te-am uitat, nuuu.. nu te-am uitat!
(refren x2)
[bitza]
Îmi număr prietenii în lipsă de la an la an
Și cei mai buni îmi par acum cei care nu-i mai am
Sătul de oamenii care vorbesc de pe patul de moarte
Sătul de minți închise care nu vor departe
Lăsate deoparte, plecate, departe sunt amintiri
Născute, făcute, pierdute de mult, de multe despărțiri
Și n-ai putea să spui întotdeauna: „am ales eu”
Pentru că uneori alege Dumnezeu
Nici eu, nici tu, nici el, nici ea
Poate n-ar vrea să fie așa
Și mă gândesc că nu putea să fie altcumva
Atâta timp cât nu va fi un pic de armonie
Atâta timp cât nu vor fi momente ci chiar prietenie
Am inima sfâșiată de colții unui gând dureros
Pătată de sânge, precum cămașa lui Hristos
Mă despart de prieteni zilnic, neîntrerupt
Tot ce se naște moare chiar de la început.
(refren x3)