https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/walt-whitman-1861 https://versuri.pro/walt-whitman-1861#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:24 +0000 http://versuri.pro/?p=13833 →]]> Am înarmat, an al războiului!
Nu rimele de preț sau stihurile dulci sunt pentru
tine.
Și nu-mi apari nici ca un palid poetastru stând
la birou să-și numere cadențele piano,
Ci ca un om voinic, cutezător,
În uniformă albastră, în marș, cu arma pe umăr,
Cu trup vânjos și chipul ars de soare, cu baioneta
la centură, pe un șold,
Așa cum mi-ai apărut atunci când ți-am auzit
tunătorul apel, sonorul tău glas răsunând
de-a curmezișul continentului,
Vocea ta bărbătească, an al războiului, ce se-nălța
prin marile orașe,
Și te-am văzut trecând printre oamenii din
Manhattan, ca orice muncitor al
Manhattanului
Sau străbătând cu pasul uriaș câmpiile din Illinois
și Indiana,
Și te-am văzut cum străbăteai apusul, cum scoborai
zvelt, iute, coastele Alleghenylor,
Sau dinspre marile lacuri, sau în Pennsylvania,
sau pe punți de vapor, plutind
de-a lungul țărmurilor lui Ohio,
S-au către miazăzi, de-a lungul râurilor Tennessee
ori Chattanooga pe piscuri de munte,
Peste tot ți-am văzut, an vajnic, mersul și trupul
vânjos, în uniformă albastră,
Și ți-am auzit vocea dârză zvârlită către zări
iar și iar,
An ce-ai cântat prin gura tunului cu buze rotunjite,
Da, te repet aici, an zdrobitor, năvalnic, an trist
al nebuniei!

]]> https://versuri.pro/walt-whitman-1861/feed 0