https://versuri.pro Versuri corectate și explicate Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 ro-RO hourly 1 https://wordpress.org/?v=6.9 https://versuri.pro/wp-content/uploads/2026/01/cropped-favicon-32x32.png https://versuri.pro 32 32 https://versuri.pro/tomas-transtromer-semnaturi https://versuri.pro/tomas-transtromer-semnaturi#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88436 →]]> Trebuie să trec
pragul întunecat.
O sală.
Documentul alb luminează.
Mulțimi de umbre în mișcare.
Toți vor să semneze.
Până când lumina m-a ajuns
și a împăturit timpul.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-semnaturi/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-stanca-vulturului https://versuri.pro/tomas-transtromer-stanca-vulturului#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88437 →]]> După geamul terariului
reptilele
ciudat de inerte.
O femeie întinde rufe
în tăcere.
Moartea stă nemișcată.
În adâncul pământului
alunecă sufletul meu
tăcut, precum o cometă.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-stanca-vulturului/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-cade-zapada https://versuri.pro/tomas-transtromer-cade-zapada#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88438 →]]> Înmormântările trec
tot mai dese
ca indicatoarele pe șosea
când te apropii de un oraș.
Mii de priviri
în țara umbrelor prelungi.
Un pod prinde formă
încet
spre spațiu.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-cade-zapada/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-traseu https://versuri.pro/tomas-transtromer-traseu#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:28 +0000 http://versuri.pro/?p=88439 →]]> 2 a.m. lumina lunii. Trenul s-a oprit
pe un câmp. Departe, scântei de lumină dintr-un oraș
pâlpâie rece la orizont.
Ca atunci când un om alunecă adânc în visele lui
nu-și va aminti niciodată că a fost acolo
când își va reveni în simțiri.
Sau când un cade într-o boală grea
și toate zilele lui devin niște scântei pâlpâitoare, un roi,
anemic și rece la orizont
Trenul e neclintit.
ora 2: lumina puternică a lunii, câteva stele

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-traseu/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-moarte-se-pleaca-ii https://versuri.pro/tomas-transtromer-moarte-se-pleaca-ii#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=36928 →]]> Moarte se pleacă
și scrie pe fața mării.
Biserica respiră aur.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-moarte-se-pleaca-ii/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-dupa-o-moarte https://versuri.pro/tomas-transtromer-dupa-o-moarte#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=36944 →]]> A fost o izbitură cândva
care a lăsat în urmă o coadă lungă, strălucitoare, de cometă.
Ne ține înăuntru. Umple imaginile TV de puncte.
Se așază sub formă de picături înghețate pe cablurile de telefon.
Unii pot încă merge încet pe schiuri, sub soarele de iarnă
netezind acolo unde mai atârnă câteva frunze.
Ele aduc a pagini rupte din cărțile vechi de telefon.
Nume înghițite de frig.
E încă minunat să auzi bătăile inimii
dar de multe ori umbra e parcă mai reală decât corpul.
Samuraiul pare insignifiant
pe lângă armura lui din solzi de dragon negru.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-dupa-o-moarte/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-a-fost https://versuri.pro/tomas-transtromer-a-fost#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=36960 →]]> Moartea e numai o raniță pe care-o depun
la capătul drumului,
o umbră cenușiu-plumburie,
ce se topește-n lumină.
Moartea e numai plugul
ce răstoarnă pământul vieții,
pâinea tare de secară
ce ne-ață dinții.
Moartea e doar un fugar
care-o ia înainte,
un dezertor
ce ne încredințează parola.
Moartea e doar un gard de mărăcini,
în jurul unor flori de lumină:
podoaba întunecată ce ne-ngăduie
să intrăm la serbare.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-a-fost/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-noiembrie https://versuri.pro/tomas-transtromer-noiembrie#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=36976 →]]> Când se plictisește, călăul devine primejdios.
Cerul arzător se adună răsucindu-se în sine.
Ciocănituri se aud din celulă în celulă
și spațiul țâșnește din glia-nghețată.
Pietre lucesc asemenea lunii pline.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-noiembrie/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-marea-e-un-zid https://versuri.pro/tomas-transtromer-marea-e-un-zid#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=36929 →]]> Marea e un zid.
Aud pescărușii țipând –
ne fac semn.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-marea-e-un-zid/feed 0 https://versuri.pro/tomas-transtromer-fatade https://versuri.pro/tomas-transtromer-fatade#respond Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000 http://versuri.pro/?p=36945 →]]> La capătul drumului văd puterea
ea seamănă unei cepe
ale cărei chipuri suprapuse
se desprind, unul câte unul….
Teatrele se golesc. E miezul nopții.
Litere ard pe fațade.
Misterul scrisorilor fără răspuns
se scufundă în strălucirea rece.

]]> https://versuri.pro/tomas-transtromer-fatade/feed 0