Stress – Versuri.pro

Un Viitor Mai Bun (feat. Carbon)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Stress – Un viitor mai bun (feat. Carbon).
Carbon:
Am atâtea imagini în cap, ca arta graffiti,
Ce văd pun pe hârtii undeva pe harta din Berceni City,
Emcee pe linii, beat-uri pe MPC, DJ cu fadere,
Oricât de explicit aș fi, ești pe dinafară, băi, hatere!
Vorbesc de viață, ce e legat de ea ține de mine,
Caut să construiesc ceva, nu mă pierd în definiția de bine.
Că energia-i fluctuantă, crește, se propagă,
Se-ntoarce, lovește când nu te aștepți și rămâi într-o doagă.
De-aia nu-mi pierd vremea cu oagari… shaolin,
Semințele nu dau roade dacă pământul este nefertil.
Notează, nu contează de unde-am plecat, unde-am ajuns,
Contează ce și cum ai făcut pe drumul parcurs.
Contrează și contre spui, cap de pui, te bat în cap ca pe cui,
Bătut în cap – cucui, simți cum te ridică sus ca La Paz,
E capital ce dau azi, nu ești mai breaz decât în cazul în care ești mai treaz,
Zi! Ești?
Uită-te-n jur, răul predomină, mafia ne domină,
Țin cuvântul ca sabia și nu sunt samurai ronin ca
Te învăț să fii imun, pe forțele tale stăpân,
Că de mic copil până devii bătrân viața te ține-n pumni, înțelegi?!
Încerc să țin drumul drept, să nu devin barbar,
Oricâte bariere-apar în cale, sunt gata să le sar,
Gata să pornesc iar, c-am multe de făcut,
Și la final nu e panică, man, e un nou început!
Stress [REFREN]:
O să mă lupt cu oricine vrea să mă oprească,
Nu stau deoparte fără liniște sufletească,
Că vreau ce vrei și tu, copilul meu să crească,
S-aibă-un viitor mai bun, nu ce-avem noi astăzi!
O să mă lupt cu oricine vrea să mă oprească,
Nu stau deoparte fără liniște sufletească,
Că vreau ce vrei și tu, copilul meu să crească,
S-aibă-un viitor mai bun, nu ce-avem noi astăzi!
Stress:
Poate mă crezi bufon, da’ n-am spirit de portar,
Atac, scot necunoscute din sistemul solar,
Am sufletul rece ca după Cercu’ Polar,
Țintesc capete ca cel de pe bancnota de-un dolar.
Mintea mi-o forjez, am propriul meu crez,
Îmi dai mesaje subliminale pe care le contrez.
Dacă cred, ești prost, tot ceea ce crezi (nu-s sigur că-i bine aici)
Vezi că-ți dau să mănânci bătaie pan’ ajungi obez.
Acum sunt atât de sigur c-o să-mi găsesc calea,
Nu! Eu nu mă las ofilit ca o lalea.
Și văd în față dealu’, na’ c-am ajuns, valea!
Cât despre clipe triste… m-am săturat și d-alea!
Am căutat lumina mult, mă dor picioarele,
Am trăit atât în întuneric, nu știu ce e soarele,
Atât de mult în Micul Paris că nu știu cum e marele,
Sunt liber, dar am tatuate pe pupile barele.
Și tu vrei să-mi bagi cip în ceafă, cod de bare,
Nume din numere pare, îmi iei lumina de la soare,
Îți iau familia în spinare, în saci, îi las fără suflare,
Și tu o să vezi tot, că ești ultimu’ care moare!
Stress [REFREN]:
O să mă lupt cu oricine vrea să mă oprească,
Nu stau deoparte fără liniște sufletească,
Că vreau ce vrei și tu, copilul meu să crească,
S-aibă-un viitor mai bun, nu ce-avem noi astăzi!
O să mă lupt cu oricine vrea să mă oprească,
Nu stau deoparte fără liniște sufletească,
Că vreau ce vrei și tu, copilul meu să crească,
S-aibă-un viitor mai bun, nu ce-avem noi astăzi!

Poezia Începe

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Poezia mea începe atunci când privesc oglinda
Împinsă pe foaie de zici că-s bolnav mintal
Dar n-am nicio îndoială că n-o să-mi ating ținta
Tac. Am careu de ași când alții își etalează chinta
Scriu numai atunci când natura începe a mă alinta
Și când mă simt pe ultima sută de metri încep a sprinta
În privința mea nu vreau să simt căință
Îmi pun pe coli ființa deși am tendința
Să mă contrazic cu știința indiferent care-i sentința
Îmi întăresc voința odată cu credința
Fac doar bine nu vreau să-mi încarc conștiința
Rezultatul e corect indiferent de ce-mi cere cerința
Dar asta nu mă face să-mi pierd nădejdea
Fac pact cu lumina și-mi dau făgăduința
Indiferent că-s târât în deșert și gust umilința
Spre Dumnezeu să-mi arăt toată recunoștința
Acum creez ce simt și poate că obișnuința
Ma face să fiu în extreme deși nu asta-i dorința
Gândurile rele încep a mă amenința
Și le simt în permanență cum îmi invadează locuința

Acolo, Aici (feat. Cerbu')

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Refren X2 (Cerbu):
Departe de casă, departe de toți
Conștiința nu te lasă și îți spune că poți
Visezi cu ochii deschiși la clipa-n care
O să sară toți tovarășii să-ți dea o-mbrățișare.

Strofa (Stres):
Plecat în străinătate, nu ți-e ușor deloc
Ți-e dor de tovarăși și de scara de bloc
Ți-aduci aminte-acum, parcă cu lacrimi în ochi
De cartier, de noi, și-atunci totul părea un joc
Ți-ai găsit un loc de muncă
S-ai ce băga în pungă
Da’ acolo viața-i scumpă
Încă speri c-o să-ți ajungă
Iarna vine, se văd nori
Tu nu vii de sărbători
Spui că poate o s-apari
Și stăm toți nerăbdători
O fi bine unde ești
Noi doar auzim povești
Cum că viața-i ca în rai
Dacă de muncă găsești
Muncești din greu pe șantier sau în hotel
Cu speranța s-ai mai mulți bani în portofel
Ți-ai lăsat femeia, acum ea te vrea înapoi
S-a certat cu ai tăi, și n-o mai vedem nici noi
Tot vorbiți zi de zi
Vă imaginați cum ar fi
Dac-ați atipi-n același pat, și la fel v-ați trezi..
Ești singur, într-o mare de lume străină
Lucrezi noaptea și dormi când afară e lumină
Ești obișnuit de mic, și nu ești tu de vină
Să muncești o zi-ntreagă s-ai ce să mănânci la cină
Tre’ să pui deoparte, o parte din ce iei, în permanență
Vrei când te-ntorci acasă să simți o diferență
Nopțile trec greu, mai ales atunci când plouă..
Știi și tu, e-atât de greu să-ți faci o viață nouă!.

Refren X2

Te Prefaci

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strofa I:
Am pierdut destul timp printre bufoni
Eu fiind un scriitor, ei doar simpli pietoni
Din cei ce-ascultă, majoritatea sunt afoni
Care nu-s atenți, ori duc lipsă de neuroni
Eu pun preț pe ce fac ca un negustor
Iar alții mă calcă-n picioare, la fel ca pe-un covor
După ce-nțeleg ce zic ei, ca un înălbitor
Îi lovesc grav, de văd alb în fața ochilor!
Scuip sfaturi în substraturi, dar pe față, ca un rid
Imaginează-ți tot ce spun, cum scuip acid
Gândește lucid
Și-atunci când recit
Poți să-nchizi ochii, că de fapt eu ți-i deschid!
Ascultă de multe ori până-nțelegi ce bag
Pe mine-ascultă-mă mai mult decât îi asculți pe cei dragi
Raspund „Schimb lumea” când mă întrebi „Stres, ce faci?”
Dacă tu nu te-ai schimbat, (?), doar te prefaci!.

Refren (X2) :
Nu suport să fiu criticat de surdo-muți
Nu sunt un oarecare, deci vezi cu cin’ te f**i!
Cei cărora vreau să le deschid ochii sunt mulți
Dar încerc în zadar, că ei au ochii cusuți!.

Strofa II:
Arunc bombe-n Pentagon
Deturnez un avion
Apoi bag un off-the-dome
În direct din metronom
Molotov avem milion
Puse-n foi de-un creion
Scuip acid ca un scorpion
Pe-un întreg batalion
Ești din cer des picat
Capu’ ți-e despicat
Când nu-nțelegi legătura-ntre vers și ficat
Îți spun răspicat
Că scuip alcool versificat
Asta-n prima audiție, dar n-am precizat
Că dând play în mod repetat de zece ori
Nu mori, în schimb o să-ți ai organismul tonificat
Marea majoritate-afirmă că mănânc c***t
Dar faza tare-i c-atunci când dau eu scuip pe ei tot ce-am mâncat
Și eu mănânc bari de metal să-mi eliberez mintea
Și-mi aștern arta-naintea ta viteaz ca Pintea
Stai cu urechile ciulite și fii receptiv
Scriu cărți de bucate și-asta-i capitol aperitiv!.

Refren (X4)

Incantații

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strofa I:
Zici că vorbesc mereu cu precipitații
C-am cuvinte de-ți nenorocesc ficații
Fac incantații, liric expun situații
Reale despre mass-media, de-aia-ți dau prin stații
Mă mir de ce stau în picioare toți ciudații
Când dau, da’ n-au scaun cum n-au nici constipații
Ies dintre soldații
Care atacă individual, și-apoi îți intră-n grații!
Sunt magnum, trag glonț în ceafă, ce-ai făcut?
Am aromă caldă de MC, ca un ceai făcut
Tobele-s cu urechile, site cum am apărut
Fac din beat-uri mitraliere, și din apă lut!
Emit gânduri ucigașe de rămâi uimit
Atac guvernul, da’ toți spun că Stress e mit..
Nu-mi spune de președinte, că vomit
Alții se gândesc la revoluție, eu deja am pornit!.

Refren X2:
Uite cum sudoare curge pe mine șuvoaie
Gloanțele cad ca picăturile de ploaie, greoaie
Pe foaie, în care-mi spal păcatele
Și pentru critici rămân doar zoaie.

Strofa II:
Încarc arma-n timp ce îmi încarc arma
Pun ținta la ochi și-apoi descarc arma
Trag în timpan până să-nceapă alarma
Udă-mi cuvintele care-s mai reci ca iarna
Soldat universal, îmi știu clar misiunea
D-aia încerc să-mi pun în rânduri viziunea
Trăim în condiții mai aspre decât legiunea
Și-astia ne țin în case ca pe studenți sesiunea!
Zici că tata-i Merlin, de-aia sunt așa magnific
Și-n ce zic eu, tot încerc situația s-o clarific
Mereu îți spun direct atunci când specific
Că viața noastră-i o ironie ca războiu-n Pacific!.

Refren X3

Credința (feat. Raku)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Raku:
Istorii vin ca norii negri cu greutatea ploii,
Din lacrimi și sângele ce l-au vărsat eroii,
Cu fulgere să-ți spulbere frica și botezele,
N-avem unde fugi, umbre umplu meterezele.
Imperiul Roman și-apoi popoarele migratoare,
Turcii, leșii, grecii și fiare austro-ungare
-s toți răpuși în luptă de-un popor hărăzit să reziste,
Ca-n triunghiu’ morții contra Germaniei pornite.
N-am avut timp de Capela Sixtină,
Păzind mănăstiri și coborând în mină,
Pe câmp cu Mircea, în zbor ca Vuia,
Către Putna cântând „Aleluia!”
Comuniști omorând n-au ucis credința,
Aducându-ne tranziția, criza,
Capitalismul otrăvind revista, divinitatea lui Iisus Hristos fiind miza.
Soli ai vechilor armate valahe pășind pe sol,
Și-apărători căzuți pe front, rănile lor tot dor
Simțim inima minimal ca un lapon la poli
Ieșind în fața lupilor și știind că iese nasoool!!!.

Stress:
Noi toți urmăm o cale, crescuți la poale de-animale,
Avem pace-n sufletul moale, când răul dă târcoale,
Au rămas pergamente, nu pistoale, un lanț istoric ca din zale,
Ca catedralele tale goale, totul se duce grăbit la vale.
Cinste lor, că-n zilele de Rusalii, păstrăm originea-n detalii,
Mereu văzută printre vitralii.
Daci, romani cu scuturi învinse, alte represalii-s inutile,
Căci credința o aveam și cu fețe palii.
Plutim cu aripi de Vlaicu, voința de căpitan de plai cu
Oastea doborâtă, ruptă în luptă, vrei să câștigi, deși n-ai cum.
Am fost Ștefan ca un taifun și Carol ca un crai bun,
Dar au păstrat esența prin care găsim către Rai drum.
Prin fața ochilor goi, izvoare istorice curg șuvoi,
Dar le văd parte din noi, ca diamantele-n noroi,
Privind înapoi, observ că toți avem sufletele moi,
Eu rămân ca Brâncoveanu – creștin și-n viața de apoi!.

Raku:
Soli ai vechilor armate valahe pășind pe sol,
Și-apărători căzuți pe front, rănile lor tot dor
Simțim inima minimal ca un lapon la poli
Ieșind în fața lupilor și știind că iese nasoool!!!.
Soli ai vechilor armate valahe pășind pe sol,
Și-apărători căzuți pe front, rănile lor tot dor
Simțim inima minimal ca un lapon la poli
Ieșind în fața lupilor și știind că iese nasoool!!!

Asta Sunt Făcut Să Fiu

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Hey yo!
..
check!.
Bun, deci să fim înțeleși de la-nceput,
n-ai cum mai mult, e cât de under s-a putut
timpanu ți se crapă, plus că pari cam abătut
inima-ți sare din piept, dar de fapt nu asta ai vrut?!
n-am timp de pierdut, niciodată n-am avut
nici o secundă, nici un minut, fii atent la conținut
e greșit ce-i reținut, pe tobe dau de pici ținut
dau din beat și cazi caput, o dau brici, eu asta ascult.
asta am facut de mic, am sunt facut sa fiu
asta sunt facut sa zic, d-asta sunt facut sa scriu.
scap de scalp cu un bisturiu, linii multe, un crochiu
sa bagi rap la cap sau preferi sa ti-l bag eu cu un burghiu
cu unu rugiuniu, ruginit si folosit,
cad perfect pe beat, imi place hip hopu’ asta obosit.
te-n s****z de pusti cordit, sucarit si ramolit,
mi s-a acrit, m-ati asmutit si ati mutit!.
asta am facut de mic, am sunt facut sa fiu
asta sunt facut sa zic, d-asta sunt facut sa scriu
asta am facut de mic, am sunt facut sa fiu
asta sunt facut sa zic, d-asta sunt facut sa scriu.
verifica-mi restu, cum dau eu nu mai da restu,
ca un chelner in proba, gata sa pice testu
daca vede Eminescu tot ce pun in foi,
vine ma pupa pe frunte si se duce inapoi
viata fara poezie ii curcubeu fara culori,
ca Mozart fara viori, ca un cor fara tenori,
ca un camp da’ fara flori, ca un cer da’ fara nori,
am o penita fita din pana de pegas, dau de zbori!
hey yo! sunt cu brigada mother f***r
textu-i gata, baga rapa-n boxe si deschide trapa
vreau sa-mi bucur strada, blocu, cartieru, mama, tata,
unii zic ca ma vor underground si-mi sapa groapa
o fac degeaba, cum stau eu cand e duminica,
sap groapa unui om abia trezit din moarte clinica.
ei spun ca sustin miscarea, poate doar prin mimica,
mc greu deci pot sa fac miscarea seismica.
asta am facut de mic, am sunt facut sa fiu
asta sunt facut sa zic, d-asta sunt facut sa scriu
asta am facut de mic, am sunt facut sa fiu
asta sunt facut sa zic, d-asta sunt facut sa scriu

Fiu Tare

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Ia spune mama, ți-aduc un pahar de apă
C-a trecut timpul repede cât ai închide o pleoapă
Aveai grijă de mine atunci când cădeam la joacă
Acum tu cazi la pat și zici „Las’ că o să treacă”
E de ajuns o secerare să cazi din picioare
Așa cade fiecare, mă rog seară de seară,
Când mă duc la culcare, multe rugi printre care
Vreau să zâmbești și să primești vindecare
Nu mi-a lipsit niciodată, pâinea de la masă
Când tu munceai ziua și noaptea stăteai trează
Încă din fașă, ai avut grijă de mine
Apoi, să am caiete, stilou, uniformă și cămașă
Te întreb cu ce te ajut și îmi vine să mor
Că spui că dacă sunt cuminte e cel mai mare ajutor
Nu pot mai mult, oare?
Sunt mare acum și viața m-a învățat cum să fiu un fiu tare.
Ma lupt în fiecare zi, deja sunt obișnuit tata
Cad la podea, dar mă ridic de fiecare dată
Am arcada spartă și-s plin de sânge și vânătăi
Dar încă mai rezist, pot să stau în gardă
N-ai fost lângă mine să mă vezi cum cresc
Cum învăț să pun pe foaie tot ce gândesc
Nu știi cum citesc, ai ales o viață înecată în alcool
Eu, am ales de asta să mă feresc
Știu că și ție ți-e frică înapoi să privești
Da’ și dacă vrei să te întorci, n-ai ce să găsești
N-ai vreo familie acum poate îți dorești
Dacă n-ai ce să iubești, degeaba trăiești
Nici nu te-ntreb de ajutor, deși știu că doare
Dar sunt cum tu n-ai fost, și-mi pun o întrebare
Nu pot mai mult oare!?
Sunt mare acum și viața m-a învățat cum să fiu un fiu tare!

Șmecher

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Stres din fabrica de șmecheri.. fabrica de șmecheri..
Când mă vezi am rapp de șmecher..
Ramai panicat de șmecher..
Am certificat de șmecher..
Am inima un diamant, strălucește ca luxul
E luxos, scriu ca și Robinson Crusoe.
În plus am spus-o și-o mai zic
Sunt prea bun să o dau pe beat,
Dau pe viață și pe moarte
Cu toți odată sau parte în parte.
Mă bat cu oricare, poți să tragi de fiare,
Tu nu mă faci, tu te faci pe picioare.
Am un plămân de roman
Și-i dărâm cu vocea, rămân mare
Ca Mitu Gogea, mereu tare pe tobe și bass
Elegant la fel ca un S Class,
Da’ te las pe avarii, sunt un Ferrari,
Să sară dolarii.
Te roade invidia când umplu sacu’,
Exact la fel cum mă roade stomacu’.
Mă știi după class, pe beaturi sunt as
Nu comenta dacă nu-mi dai de haz.
Da’ ca Lamborgini sunt ca Iosefini
Viteza luminii când dau multe linii.
Muzica mă face nemuritor,
Când fac rapp parcă sunt terminator
Pe canale sunt un aligator,
Fata mea țipă după ajutor
Nu pic pe beat eu zbor, ăsta-i nivelul următor,
Iar dacă nu trăiesc din poezie ajung un infractor.
Mai bine fac rime de top
Văd că mulți fac numai rime de mop.
Îi ții la înălțime ca pizda pe top,
Pe mine mă vezi numai prin telescop.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.
Stres din fabrica de șmecheri
Am certificat de șmecher.

Cutia Pandorei

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Strofa I:
3, 2, 1, și!
Nu mai stau, dobor MC
Îi fac pe toți în poezii
Și-astea toate-n zori de zi
Suflu vânt anti mantale
Rup un gând anti matale
Prin metafore fatale
Îți dau de sari din balamale
SubTerra sunt toți katane!
Te iau frisoane
Arme albe, laser, coane
Platane și microfoane
Cămăși negre și paltoane
P-un culoar de fanioane
E pavat cu macadam
Asta-i junglă cu liane!
Scuip vitamine
Ca uleiul de măsline
Rapul cade tot pe mine
Și rămân prins în ruine
D-aia tot ce scot e antic
Stres, MC polisemantic
Un intelectual gigantic
Atlantida în Atlantic
Am grade ca Skal, vin clasic ca Țanța
Îți înfund urechea, la fel ca otita
Nu mă joc, da-i umflu ca la macao
Zici că-s cofetar, că tot îi fac de căcat.

Refren (X2) :
Un refren de vis, e
Stres, MC de vis! Ce?
Sunt Cutia Pandorei și acum m-am deschis! Te..
.. previn, ascute-ți timpanul! Scuip metafore
Sunt jumate sub pământ la fel ca un arbore!.

Strofa II:
Joc epitete
Pe beat, pe-ndelete
Sonete cochete
Le trimit în cete
Îți pun dama la perete
Eu aș, tu juvete
Când dau, cad comete
Ca pizdele bete!
Nu am secrete
De bani nu mi-e sete
Eu am scris caiete
Îs pe beat un scaiete
Așa că teme-te!
Când produc tunete
Natural, fără rețete
Îs pe feliz ca Almette!
Parc-am venit de pe alte planete
Că-ți intru pe sub piele ca Nicorette!
MC-ii se-nmultesc, da’ cad pe capete
Eu ipotenuză, ca restu-s catete!
Îi trimit în Cosmos, zici că-s rachete
Or fi MC tari, da’ eu ți-i fac pachete!
Au început cu MP3-ul de pe casete
Și scuipă cuțite, în timp ce eu scuip macete!.

Refren (X2)