Refren x2:
Privirea ta fermecătoare
M-a atras cel mai tare
M-a învățat să am răbdare
Și să lupt în continuare
Ești o consolare,
Ma faci să simt adrenalină
Căci privirea ta m-a dat gata din prima.

Și scriu aceste versuri pentru cei ce se iubesc
Perechi îndrăgostite, că e ceva firesc
Strofa asta-i pentru cei care-mi sunt aproape
Bag pentru ei pe beat-ul ăsta cât o să încapă, eh,
E în primu rând pentru Zola și Anaida,
Pentru frate-miu și Anca, Sergiu și Evelyna
Pentru cei care s-au combinat și încă ține
E normal să zic că strofa asta-i pentru ei
Nu-i pentru tine, te ador, știi foarte bine
Ești specială jur, ca tine sunt puține
Nu mă mai pot abține, când te văd parcă iau foc
Și când te țin în brațe simt c-o iau din loc
Și nu-mi revin din șoc, ce să fac, m-ai prins în joc
Merg până la capăt, n-am cale de mijloc
Că mă iubești eu știu sigur, nu mă-ndoiesc deloc
Sunt fericit, de data asta simt că am noroc.

Refren x2:
Privirea ta fermecătoare
M-a atras cel mai tare
M-a învățat să am răbdare
Și să lupt în continuare
Ești o consolare,
Ma faci să simt adrenalină
Căci privirea ta m-a dat gata din prima

Ref. x 2
Ne place să petrecem, ne place să trăim,
Știm cum să procedăm când greutățile vin,
Dorința-i peste tot, o văd la orice pas,
Trăim tot în suspans, din agonie în extaz.

N-am crezut până n-am văzut, am avut multă încredere,
Multă lume era alături de mine când ieșeam la o bere,
Dar fugeau la belele, asta-i problema, bai nene,
Toți se-nțeleg, dar nimeni nu vrea să te ajute-n probleme.
Am trecut și peste asta, am căpătat experiență
Și am zis că nu mai greșesc, dar am dovedit neglijență.
Am picat din nou și-am învățat să mă ridic,
Am luptat de unul singur, dar parcă eram prea mic.
Am greșit și-mi pare rău că nu mai pot face nimic,
Deci, de vrei să te am, am făcut să mă descarc de tot ce simt.
N-am vrut să mint sau să mă prefac că sunt diferit,
Sunt așa cum mă cunosc prea bine băieții mei de mic.
Cu ei am copilărit, acum tot cu ei stau pe stradă
Și n-am să uit ziua când am fost luați de gardă.
N-am să uit vreodată câte prostii făceam cu toții,
Astea rămân în suflet amintiri care stârnesc emoții.

Ref. x 2

Refren:
Ești o stea, la tine nu mai pot să ajung,
Distanța e prea mare, cât aș încerca, nu pot s-o alung.
Suferința mă îneacă, te rog spune ceva,
În viața mea nu te poate înlocui altcineva.

Snip: Acum stau singur cu gândul la tine, uitându-mă pe cer,
Îl întreb pe Isus de ce te-a ales tocmai pe tine să-I fii înger.
Raspunsul nu-l găsesc, dar știu sigur că ne privești de sus,
Nu te vom uita niciodată, chiar dacă ne-ai lăsat și te-ai dus.
Știu… ai fi vrut să mai trăiești, să îți mai vezi prietenii și mama,
Sunt trist… dac-aș putea, ți-aș da zile din viața mea,
Să fii fericită, să respiri încă o dată aerul, să-l tragi în piept,
Mă uit la pozele tale și îmi zic mereu: „Nu e drept!”
Acum știu… îngerul care mi l-ai lăsat pe profil erai tu,
Îți promit că n-o să mă schimb, ăsta a fost jurământul!
Îmi dau cuvântul, chiar dacă pozele este tot ce-a rămas,
Te vom păstra în inimi, vei fi cu noi la orice pas.
Același îngeraș vesel, acum ai devenit la propriu,
Iar pentru chinul de-aici ai câștigat sus acolo un premiu.
Viața e crudă, căci de pe acest drum nu te putem întoarce,
Alexandra, îți zic și eu din suflet, odihnește-te în pace.