Refren:
Care-am născut din moarte
Și-am crezut că știu de toate, eu
Care credeam în mine
Ca bolnavul în m*****, eu
Ce-aveam mereu părerea
Că n-am să cunosc durerea, eu
Credeam c-a mea ființă
N-are loc de suferință, eu..

Strofa II:
Eu îmi amintesc de mine
Ca de-o proză scrisă bine, eu
Eu mă-mbăt cu-a mea noțiune
Că există perfecțiune, eu
Eu mă-mbăt cu poezie
Dar viața-mi dă agonie, eu
Eu îmi vreau iar bucuria
Mi-a ajuns melancolia, eu

Refren:
Care-am născut din moarte
Și-am crezut că știu de toate, eu
Care credeam în mine
Ca bolnavul în m*****, eu
Ce-aveam mereu părerea
Că n-am să cunosc durerea, eu
Credeam c-a mea ființă
N-are loc de suferință, eu..

Strofa I:
Îmi bate inima ca toba mare-ntr-un concert
Aș vrea să pot uita dar e ceva ce tot regret
M-ai răvășit când ai plecat, mi-ai luat și ce nu am știut că am..
În fiecare noapte în vis mă năpădești
Aud ecouri care-mi spun că încă mă iubești
Dar știu că-i doar un vis și că de fapt nu ești real, și tresar..

Refren:
Pe canapea la psiholog
Rescriu memoriile cu tine
Sufletul meu, un biet olog
Îmi cere să m-opresc aici, căci nu se simte bine
S-a înecat în lipsa ta
De-atâtea ori murind în mine
Dar încă mai sper că undeva
Sunt fata ce eram cândva, fără de tine!

Strofa II:
Sunt pusă-n fața amintirilor ce mi-au rămas
Oricât aș încerca, rămân mereu fără glas,
E atât de frig la mine-n suflet și mă tem să plâng să nu îngheț..
Absența ta m-apasă ca păcatul pe un sfânt
Tu fericit, eu tot confuză, veșnic la pământ,
S-au mai văzut suflete triste însă sincer cu al meu, e greu..

Refren:
Pe canapea la psiholog
Rescriu memoriile cu tine
Sufletul meu, un biet olog
Îmi cere să m-opresc aici, căci nu se simte bine
S-a înecat în lipsa ta
De-atâtea ori murind în mine
Dar încă mai sper că undeva
Sunt fata ce eram cândva, fără de tine!