Maria Dodu – Versuri.pro

Salcâmaș, Salcâm Din Poartă

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Salcâmaș, salcâm din poartă
(10. 05. 2019).
Salcâmaș, salcâm din poartă
Doar tu știi de-a mea soartă,
Zi și noapte torc fuiorul
Așteptând în prag feciorul..
Număr zile, număr nopți
Număr strugurii necopți,
Număr stele, număr vise,
Ale tale flori deschise!..
Salcâmaș, salcâm din poartă
Iau găleata de-o toartă,
Merg cu ea pân’ la fântână
Ca să duc apă la stână,
Nu văd stâna, nu văd cai,
Nu văd oi cu păr bălai,
Nu mai văd mioare în turmă,
Nici fecior să-i dau de urmă!..
Salcâmaș, salcâm din poartă
A mea inimă e moartă,
Mi-a răpit, pe-al meu odor,
vulturul numit condor..
Ridic ochii către Domnul,
Nu îndrăznesc să-i tulbur somnul,
Știu c-a ațipit și Dânsul,
Văd că Îl podidește plânsul..
Salcâmaș, salcâm din poartă
Plec să îmi caut altă soartă,
M-am rugat de-acel condor
Să mă ia cu el în zbor..
Vin condorii toți, degrabă,
Ca să ducă în cer o roabă,
Printre stele, printre sori,
Printre mame și feciori..
Salcâmaș, salcâm din poartă
Să mă ierți dacă, vreodată,
Nu ți-am pus la rădăcină
Lacrimile de la cină,
Ci doar lacrima din zori,
C-așa-i mama de feciori!
Lacrimile-i de mărgean
Și le-adună într-un ocean,
Să vadă într-a lui oglindă,
Pe odorul, când colindă..
Salcâmaș, salcâm din poartă
Nimeni n-o să ne despartă
Fiindcă lacrima din zori
S-a întins până la nori!..
Să mă strigi c-o să cobor
Ori de câte ori ți-e dor
Și dacă n-oi mai putea
Vino, tu, de-a mă vedea!

Mama

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Știu bine, măicuța dragă, vrei să ne aduni grămadă.
Dar e greu drumul spre tine, iartă-ne, măicuța bună!
Și drumul spre satul meu, îl visez, maică mereu.
Drumul ce duce spre casă și măicuța mea duioasă.
N-am crezut, măicuța dragă, să visez o viață întreagă
Căsuța ta văruită, cărăruși bătătorite.
Greu e dorul dumitale și-a căsuței de pe vale.
Doar acuma îmi dau seama cât de sfântă este-o mamă!

Pentru Mama (feat. Desi Sunt Copil Cuminte)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:27 +0000

Mi-a plecat măicuța-n lume,
De trai greu, zile haine.
Fiindcă ne-a lovit necazul,
Lacrima-i arde obrazul!

Și chiar de-s băiat cuminte,
Nimeni nu mă mai alintă.
Nici tanti și nici bunica,
Nu știu vorba lui mămica.

Vorba dulce și duioasă
Mi-o cânta mama prin casă.
Ma ducea ca să mă culce
Îmi cânta cu vocea-i dulce.

Vorba măicuței bună,
Numai ea mi-o știe a spune.
Nu vreau, mama, multă avere
Mi-i dor de-a ta mângâiere!
Iar de obrazul!