Lacuste Negre – Versuri.pro

Ecoul Interzis

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Pioni puternici joacă putința,
renaste dorința de cunoaștere, recunoaștere de cunoștință,
conștiința a secretelor umanității, cu toții-n porții,
a sectelor discordiei și impurității.
Universul ca un simplu cod dintr-o ecuație, ca infinitul
și totul cu valori consecvente pe acest sistem de disecuație.
Se naște în mine setea de știință perfectă,
texte aplic în arte, ca profeții de mari maeștri ca dintr-o sectă.
Destul de inteligent de a aplica sensuri pe text, în context,
poetu’ cu mască de gaze pe față foarte complex,
cu o decepție încă mică, dar totuși prevăzută pe radar,
când arme, istorii, eroi au dispărut în zadar, zic doar.
Dispută-n teroare, spune-mi tu mie să fiu calm,
când orice vandal barbar e jandarm și se crede Vandamme.
Vorbesc clar, cuvinte ce-nfig în tine ca flinte clar,
c-apar ca un psihopatic cu mesaje chiar.
Intrigant, izoster, perfect demonic,
epileptic, clivaj atomic, sculpturi, în 3 zări.
Stingher ataci, ucizi narcotic tot ce-nseamnă zori,
aparent, chintesenta, spulberi interdependența.
Ucizi realități, construiești triunghiuri,
te simți arhitect cu compasuri ca scuturi.
Rimezi în deșert ca un mut,
lumina stroboscopic-strălucitoare, îți zic e Anno Domini frățioare.
Sfinți nu mai există, poate doar martiri,
te sacrifici pentru un pahar de vin,
zicând că e sânge, pătat pe conștiință,
tolerezi suspansuri matinale, vesperalitate-n propria-ți ființă.
Stingând luminile, strigând la pereți, aplatizând,
conștientizând, tolerând, râzând, plângând.
Ajungi paralel cu universul ce-are ax central un tot unitar dintr-o mie de mentalități.

Complotul Lăcustelor (feat. Oxygen)

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

[Oxygen] Vezi coaie e o desprindere / Aprindere aproape ca o linie / Biblie
Lăcustele Negre Cu oxygen pe zona
Alt vers care te baga in coma,
O ambiție/rație/dicție Uită-te sunt Un om simplu
Care are o multime de defecte. bai nene
Niște Insecte Care se înfig parsiv in mintea voastră
Să ieșim mândri in față Cu viața și adrenalina In vene
s*, stres, pierzi, vezi Cu cine ieși
hai marș, te Lovesc Pervers Pe acest vers Lăcuste negre
Venin peste piele. Debitez niște lucruri ciudate
Am versuri care te dau pe spate, un suflet mare de mayaș
Fac câțiva pași/hași/marșuri/vip gen oxygen care zboara din cochilii
am încheiat strofa, tati.
[Cosmin 13] Suntem Lăcustele Negre organizând un complot dincolo de Terra
când vine seara documentați-va despre efectul seră
scriu versuri mecanice, voci metalice
le zici antice dar totuși tactice ca-s statice-n latice
suna a demente, suta de tente ce le fac sa fie stridente
prevad un atac de masa urmarit de urlet, disonanta si tunet,
Lăcuste Negre, suport pe zona, aici membru inchid, Cosmin ma retrag din sunet

Viermi

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Sistemul cade ca și Bastilia
’89, revoluții ’89, exact două secole, Sevilla
Război ocult, secret, ascuns, după măștile de fier
Citesc trecutul ca un pumn ce se îndreaptă către cer
Captat înainte de timp, Terra e în revoltă
Blestemată prin lăcustele la a 3-a recoltă
Descriu copilul războiului iar semenii lui cu ținute satanice
Popoarelor subjugate, imaginez conflicte Balcanice
Captez trecutul ca un pumn către cer
Trag aer în piept, încep total să mă completez
Încep să realizez
Pun un punct pe tratatul de pace
Doar asta are clauza capcanei armelor încărcate
Istoria se repetă, repetate rânduri rescriu
La fel ca unchiul Sam când te cheamă cu „I want you”
Diavolii cu sânge albastru, uite-l pe fractu’ rupe cadru
În fractal, uite din astru, al nostru cu Castro

Conceptul de Promisiune

Polizorul de Strofe — Wed, 17 Dec 2025 07:22:25 +0000

Tu spuneai că totul era bine, nu te ascundeai după deget, ci după cortine
Și acum te consideri demonul în sine, tai-o tata, lasă arfele de tenta deocamdată,
Ucide-ți aproapele și fugi spre o nouă etapă
Prin întunericul minerilor ca Alighieri,
dezgropăm faptele murdare din Terra ca mizerii
Eu ca o nouă etapă de război, intru peste voi doi, vă combin mințile, amestec totul, vă chemați eroi
Focul iese din brichetă 3 secunde înainte, flacăra dictează, asta e flama, flegma trece vama
Te ucid silențios după, să erupă colosul
Treaba strică graba când frigul îți solidifică osul
Om demascat cu aceleași filme-n cap, Spielberg te învârte pe roata-n 13 rute consacrat
Direct din direcție, dicție dogmă, demonii domnind din domn domină-n domino dotați,
Scuipă divinul, în poala cretinul, în boala declinul, în coală e destinul și goală e masa când masa e rechinul,
Criptez alfabetic culturile oculte al atomului ca apoi să fac conflagrație prin genul genomului,
Geneza generațiilor trase-n veni o nouă ucidere muzicală arhitectată de cargando și cosmin,
Acidu’ liric care deblochează fizic orice robot, generând prin straturi genetice geneza acestui complot,
Raelis personaj principal în acest caracter din cartier până-n orașu’ fantomelor mă lupt cu metal și fier,
Nibiru îmi dictează calea, am un creier motorizat, explodez ca o bombă ca underman pe eroism neautorizat