Refren:
Ai putea măcar o dată să mă privești în ochi
Și să vezi durerea pe care o simt zi de zi?
Sunt tot mai singur, mort printre cei vii,
Viu printre cei ce privesc cu ochi de zombi.
Ai putea măcar o dată să mă privești în ochi
Și să vezi durerea pe care o simt zi de zi?
Sunt tot mai singur, mort printre cei vii,
Viu printre cei ce privesc cu ochi de zombi.

Zici că n-ai nimic cu viața mea,
Da’ mă privești cu ură,
Aștepți momentul potrivit să dai o lovitură sigură.
Sunt singur, ba!
Te las pe tine să fii răul ce conturbă o prietenie,
Îmi pun ca scut un scurt pe suflet, o hârtie,
Iar dacă vrei să mă strivești, te privesc, îți spun doar: fie!
Aleg doar arta, aleg doar sufletul și strada,
Ea m-a crescut de mic și m-a făcut să cunosc brigada,
Și nu e artă mai dreaptă decât soarta,
Cu suflet sau rațiune, oricum se închide poarta,
Căci ne-am născut egali să declanșăm singuri banali
Și să murim egali, ne comportăm ca niște barbari.
Unde e dragoste?
Unde-i încrederea?
Unde-i sinceritatea?
#$%#@%… pentru a-ți face partea,
Iar libertatea e doar o cruntă discrepanță,
Voi fi mereu un mort printre cei vii,
Cu trupul în speranță.

Refren:
Ai putea măcar o dată să mă privești în ochi
Și să vezi durerea pe care o simt zi de zi?
Sunt tot mai singur, mort printre cei vii,
Viu printre cei ce privesc cu ochi de zombi.
Ai putea măcar o dată să mă privești în ochi
Și să vezi durerea pe care o simt zi de zi?
Sunt tot mai singur, mort printre cei vii,
Viu printre cei ce privesc cu ochi de zombi.

Refren:
Ai putea măcar o dată să mă privești în ochi
Și să vezi durerea pe care o simt zi de zi?
Sunt tot mai singur, mort printre cei vii,
Viu printre cei ce privesc cu ochi de zombi.
Ai putea măcar o dată să mă privești în ochi
Și să vezi durerea pe care o simt zi de zi?
Sunt tot mai singur, mort printre cei vii,
Viu printre cei ce privesc cu ochi de zombi.