Strofa 2:
Sâmbătă dimineața, eu deamu-s pe parcări
Acolo tot îs moldoveni
La stațiune, dor de vale
Pe la ora șapte apare lumea bucuroasă
Cu gândul, și li-o mai trimis mama de-acasă
Primul vine Janea, c-o bagă troica
Are 25 de ani, lucrează la stroica
Nu sta mult cu mine, el se grăbește
Dacă-ntârzie la lucru, șefu nu-i plătește
Vine și Natașa, e deamu șchiopătează
Are 10 ani de când în Italia lucrează
Bărbat-so i-o trimis medicamente pentru chiștoari
Da ea, trimite jucării la copchii, și de mâncare
Grisa vine-ntotdeauna pe neașteptate
El ne-aduce biciclete, ele-s furate
De când îi aici, numa cu asta s-o ocupat
Roti, motoare, telefoane, de toate o furat
Alina-i o fată frumoasă și norocoasă
S-o măritat c-un italian, și are-n Roma casă
E nu trimete nimic, numa bani
Și mă-ntreabă-ntotdeauna, ce se mai aude pe la Chițcani
Oo, iaca și ghea Misa apare
El face curățenii, așea la parcări
De-un an încoace el aproape-n toată ziua-i beat
Eu îl înțeleg, pe dânsul femeia l-o lăsat
Se aude trenu’, înseamnă că tanti Zina vine
Cu două genți în mână și una pe umăr o ține
Tot pentru Victoraș s’ aibă și pune pe masă
Mama, eu nu vreu nimic, vino tu acasă
Sirioja, are-o casă frumoasă-n Bacioi
Da aici închiriază o cameră doi pe doi
Din ’98 tot strânge bani, o construiește
El sta aici, da acolo, buruianu’ crește
Pentru tiotia Liuda viața de-amu n-are sens
De când lui Vaniusa mototicla i-o trimis
Era tânăr, vroia să-nsoare, avea o fată
De 2 luni, femeia basma neagră poartă
Istoriile astea eu le-aud în fiecare săptămână
Dor de copchii, de mama care deamu-i bătrână
Dor de tata, care-o murit
S’ nu-s pot ierta, că la-nmormântare, n-o vinit
Nimeni nu s-o imaginat că așa a s’ hii
Toți s-o dus s’ facă bani, s’ scape di sărăcii
Și-s puțini care s-o dat sama că banu’
Nu înlocuiești dragostea di mama