Strofa 1
Sunt brațul, care susține propria balanță
Cântărește ce atrag și ce țin la distanță
Sunt gânduri care apasă dar nu țin de instanță
Vibrații-n torace, sentimente-n restanță,
Rănile vin după ce sar peste cal
Și cicatricile arată că trecutul e real
Și ce nu consideri tu pericol poate fi letal
Poate deveni cotidian ce era experimental
Și se poate strica totul, în ultimul hal
Nervii se uzează repede chiar dacă-s din metal
Se instalează încet starea, de confuzie,
Emoții circulă prin corp ca doza de perfuzie
Simțurile încet, devin tot mai șterse
Senzațiile de panică devin tot mai dese
Bipolar, oscilez dintre fierbinte și rece
Cu o astenie de toamnă care, nu mai trece.

Refren x2:
Sunt trist și fericit (În același timp)
Pesimist și optimist (În același timp)
Am curaj dar mi-e frică (În același timp)
Trăiesc și mor încet (În același timp)

Strofa 2
Am momente când sunt distant și foarte rece
Starea mea n-o schimbă nimeni dar oricine poate să încerce
Timpu ne lasă în urmă, ne omoară tinerețea
Vise spulberate ce ne conturează tristețea
Suntem suflete deshidratate în creștere carată
Și primim apă din belșug, dar apa e sărată
Am un țel, dar nu am nervi de oțel și nu mai am răbdare
Pentru povești, de nici un fel
Îmi știu drumul în viață, doar că mi-l închide fiscul
Și să sar peste bariera e mai de risc și nu-mi vine să cred
Că am aproape 25, și nu mai am timp de loc, să fiu, băiat de mingi
O să ajung pe podium chiar dacă acum sunt la podea și să-mi
Amintesc mereu de rivalul meu cum râdea și, nu credeam
În veci că o să ajung până aici dar am ajuns teafăr cu toate că-s
plin de „cicatrici”, rivalul meu e timpulx2..

Refren x2:
Sunt trist și fericit (Sonya-În același timp)
Pesimist și optimist (Sonya-În același timp)
Am curaj dar mi-e frică (Sonya-În același timp)
Trăiesc și mor încet (Sonya-În același timp)

Timpul poate fi rival sau prieten bun,
Te poate îmbolnăvi sau să te facă sănătos tun
Te poate transforma în rău sau într-unu’ bun
Poate despărți sau să aducă în comun. (x2)

Din unele puncte de vedere
Sunt mândru de mine
Iar din altele din contră
Îmi e rușine
Încă dețin multe defecte care mă disperă
Și îmi sting nervii deodată cu țigara în scrumieră
Încerc să fiu sincer, încerc să fiu corect,
Încerc să nu mai ocolesc, încerc să merg direct
Încerc să sar de pe cerc, pe care alerg continuu
Încerc să scap de stres că aproape zilnic fac plinu’
Stresu’ elminină controlu’, nu m-am gândit niciun moment
Și tot stresu’ a pus capăt unui nume, AFERENT
Sunt diferite chestii care nu le poți schimba
Și îți promiți degeaba, știi, că rămâi cu vorba
Viața-i supraveghetoarea ce te pică la probă
Devii rece ajungi sa te țină cald doar febra
Nu prea văd siguranță în fapte, nu mai zic de vorbe
Echilibru’ mi-l găsesc doar pe linia de tobe
Cu ceva vreme înainte, nu simțeam decât dureri,
Și mă bucur că până azi s-au schimbat multe păreri
Regret multe lucruri, nu trebuia să le fac
Doar acum îmi dau seama, că de fapt trebuia să tac

Timpul poate fi rival sau prieten bun,
Te poate îmbolnăvi sau să te facă sănătos tun
Te poate transforma în rău sau într-unu’ bun
Poate despărți sau să aducă în comun.