Strofa 1:
Știu că pe versurile astea n-am să schimb prea multe
N-o să fac oameni din oameni proști, persoane mult mai culte
O să vă lovim mai rău ca atunci în ’89
când Ceaușescu a picat (născut în 1909)
Aruncăm cuvinte grele care o să vă doară
Ori ce-ar fi să ne opriți, nu ne dați afară din țară, oameni
??? și străzi fără o educație, copii care merg la școală doar pentru o alocație
Cum o să se simtă politicieni care cică au figuri?
Dacă stau în fața mea au morcov infipt în cur
Cred că îți dai seama despre cine vorbesc
Până devii președinte, tu frate, eu înnebunesc
Decât să-mi bat capul cu tine, mai bine mor
Mai bine aleg să fac politică cu mata în dormitor
Când văd ce-ați făcut?
Când mă uit în spate, văd câți ați omorât

Refren: (2x)

Strofa 2:
Acum, pe vremuri, nu vă mai doare, oameni care n-au valoare
Nu că v-a durut vreodată de acei oameni care au luptat în revoluție pentru libertate și au crezut că în țara asta o să se facă dreptate
Sunt oameni pentru care viitorul înseamnă mâine
Oameni pentru care viitorul nu le mai surâde
Frate, nu mai zic nimic, m-am săturat
Scot pistolul, îl pun la tâmplă, s-a terminat
Multor persoane le e rușine să fie români
Merg în țări străine să fie sclavi și nu stăpâni
Chiar nu mai poți avea încredere în nimeni
Câteodată n-ai încredere nici în tine
Oameni??? devii pradă în fața ta
În genunchi, România, ai vrea să cadă?
Eu mă retrag, nu mai am ce să fac
Știu că nici de data asta n-o să vă fac pe plac

Refren: (2x)