Strofa 1:
Cândva demult eram doar doi copii îndrăgostiți,
Cândva demult eram noi doi și eram fericiți.
Cândva pluteam cu tine printre nori,
Aveai sărutul meu pe buze până-n zori.
Cândva eram doar tu și eu și nu conta nimic,
Atunci până și universul ne părea prea mic.
Prea mic, iubirea noastră nu încăpea,
Și în loc să scadă, parcă, parcă tot creștea.
Și parcă atunci când mă priveai simțeam că pot să zbor,
Iar o secundă de-mi lipseai simțeam cât îmi e dor.
Și nicio clipă lângă tine nu părea fără rost,
Și parcă și acum îmi lipsești când mă gândesc ce-a fost.

Ante-refren:
Sentimentele nu s-au pierdut,
Dar s-a pierdut din magia ce-am avut.
Nu a mai rămas decât atât,
Adio, dar totuși îmi lipsești prea mult.

Refren:
De-ai fi noaptea, luna sau o mică stea,
Aș vrea să fiu parte din magia ta.
Să pot și eu zbura,
Să-ți simt aura.

Strofa 2:
Și acum, când se încheie, iubirea noastră moare,
Pe portativul nostru rămân doar rânduri goale.
Aș vrea să-ți spun atât, de dorul tău nu plâng
Dar totuși îmi e dor, lacrimi în suflet strâng.
Și numai gândul de-a te pierde este cel ce mă rănește,
Căci eu sunt Bling, iar dintre noi tu ești cea care strălucește.
Și de-ai fi luna, de-ai fi noaptea sau de pe boltă o mică stea,
Tot despre tine aș scrie într-una, căci tu rămâi himera mea :X:X
Și deși totul s-a încheiat și ne-am spus tot ce puteam spune,
Eu tot văd lumea în ochii tăi și ochii tăi oriunde-n lume :X:X
Și ochii tăi oriunde-n lume.

Ante-refren:
Sentimentele nu s-au pierdut,
Dar s-a pierdut din magia ce-am avut.
Nu a mai rămas decât atât,
Adio, dar totuși îmi lipsești prea mult.

Refren:
De-ai fi noaptea, luna sau o mică stea,
Aș vrea să fiu parte din magia ta.
Să pot și eu zbura,
Să-ți simt aura.