Strofa 2.
Da, frate, să știi, e România!
Unde peste tot se remarcă sărăcia
Ăștia au furat destul și și-au făcut datoria
Unde pe fețele noastre lipsește bucuria
Ăia ridică prețul la orice produs
Salariul, din contră, scade, s-a dus
S-a dus salariul, vine sfârșitu’ lunii
Alții mai degrabă, așteaptă sfârșitul lumii
Nu ai cum să trăiești, banii nu îi mai obții
Nu ai cum să trăiești, o familie s-o-ntreții
Nu mai ai timp nici pentru distracție
Când la ora 6 tre’ s-aștepți în stație
Ca să pleci la muncă, banii să-ți ajungă
De-o haină, de-o factură și-o mâncare bună
Zic numai adevăr când dau la microfon
Nu ca Băse, Ponta sau alt afon.

Strofa 3.
E România, conducere de căcat
Unde statu’ fură și nimeni nu-i băgat
Nimeni nu-i băgat acolo la pușcărie
Toți stau în parlament, și da, e hoție
E hoție între ei, de fapt pe noi ne fură
Și nu le pasă dacă avem ce băga în gură
Nu le pasă dacă avem ce mânca sau ce bea
Stau doar în cur, asta le e meseria
Meseria lor e de a ne fute-n gură
De a ne lua tot, pân’ la ultima firimitură
Pân’ la ultima firimitură de pe masă
Și sunt în stare să-ți fure și din casă
Am zis ce-am avut de zis de țara asta jegoasă
Dar pe altă parte, chiar este și frumoasă
Jegoasă egal hoție și corupție
Nu zic de jegu’ de pe stradă, chiar dacă și ăla e!